Diego, un exemplar de ţestoasă gigant care şi-a salvat specia de la dispariţie, şi-a recâştigat libertatea şi a fost transportat pe insula lui natală din Arhipelagul Galapagos, a anunţat luni ministrul Mediului din Ecuador, Paulo Proano, citat de AFP.

"Închidem un capitol important din gestionarea parcurilor Galapagos, când 15 ţestoase de pe insula Espanola, inclusiv Diego, se întorc la ele acasă după decenii petrecute reproducându-se în captivitate pentru a-şi salva specia de la extincţie", a scris ministrul ecuadorian pe Twitter.

Însoţit de alte 14 exemplare adulte reproducătoare, Diego, un mascul centenar din specia Chelonoidis hoodensis, a fost repatriat pe insula nepopulată Espanola cu ajutorul angajaţilor de la Parcul Naţional Galapagos (PNG).

Animalele au fost transportate cu barca de pe insula Santa Cruz, unde Diego a petrecut 40 de ani în captivitate în cadrul unui program de reproducere.

Întoarcerea lor, programată iniţial în luna martie, a fost întârziată din cauza pandemiei declanşate de noul coronavirus.

Diego, care cântăreşte 80 de kilograme şi are o lungime de 1,5 metri, a fost dus în Statele Unite în prima jumătate a secolului al XX-lea, înainte ca Arhipelagul Galapagos să fie declarat rezervaţie naturală în 1959.

A petrecut 30 de ani la grădina zoologică din San Diego, de unde vine şi numele său. A fost apoi repatriat în 1976 în Galapagos, unde a trăit alături de mai multe femele într-un centru de creştere a ţestoaselor terestre, administrat de PNG la Puerto Ayora, capitala insulei Santa Cruz.

Foarte activ sexual, Diego a reuşit să îşi salveze specia de pericolul extincţiei, devenind părintele a cel puţin 40% dintre puii de ţestoase care s-au născut şi au crescut apoi pe insula Espanola.

Insula Espanola numără în prezent aproximativ 2.000 de exemplare din această specie, dintre care 200 s-au născut în sălbăticie.

Dintre cele 15 specii de ţestoase gigant care populau Arhipelagul Galapagos, inclus în patrimoniul mondial UNESCO, trei au dispărut în urma atacurilor piraţilor şi furturilor practicate de echipajele de pe baleniere între secolele XVIII şi XIX.

Acest arhipelag ecuadorian, care deţine o floră şi o faună unice în lume, a fost utilizat ca laborator natural de cercetătorul englez Charles Darwin atunci când a lucrat la teoria sa despre evoluţia speciilor. AGERPRES/(AS - autor: Florin Bădescu; editor: Mihaela Nicolaescu, editor online: Anda Badea)