Sezonul 2020 al uraganelor va avea probabil o intensitate ''peste normal'' în Oceanul Atlantic, specialiştii prognozând trei până la şase uragane de categorie 3 sau superioară, au anunţat joi serviciile meteorologice americane, potrivit AFP.

''Există o probabilitate de 60% al unui sezon mai intens decât cel normal'', a declarat cu prilejul unei conferinţe de presă telefonice Neil Jacobs, responsabil în cadrul Agenţiei americane de observaţii oceanice şi atmosferice (NOAA).

Sezonul 2020 ar putea fi ''extrem de activ'', a adăugat acesta, cu 13 până la 19 furtuni tropicale aşteptate în Atlantic, dintre care şase până la zece s-ar putea transforma în uragane.

Între trei până la şase dintre acestea ar putea atinge o intensitate de categoria 3, declanşând vânturi de cel puţin 178 de kilometri la oră.

Sezonul uraganelor durează oficial de pe 1 iunie până pe 30 noiembrie, cu o perioadă de vârf în august şi septembrie. Media anuală este de şase uragane, dintre care trei sunt majore.

Sezonul a debutat deja cu o primă furtuna tropicală, Arthur, care a trecut săptămâna trecută prin largul Carolinei de Nord după care a dispărut în Atlantic fără să afecteze teritoriul american.

Dacă previziunile se vor dovedi corecte, va fi vorba despre un record de cinci sezoane consecutive cu o intensitate peste normal, a precizat Gerry Bell, meteorolog principal în domeniul uraganelor la NOAA.

Acesta a făcut apel la populaţie să fie pregătită, întrucât eventualele operaţiuni de evacuare ar putea fi perturbate de epidemia de COVID-19 şi de măsurile de distanţare fizică.

Numărul locurilor în adăposturi ''va fi în mod sigur redus'' din cauza acestor imperative sanitare, a explicat Carlos Castillo, responsabil în cadrul Agenţiei federale de gestionare a urgenţelor (FEMA).

''Se recomandă găsirea, în măsura posibilităţilor, a unor membri de familie sau a unor prieteni care locuiesc în afara zonelor (afectate de uragan) sau a unor hoteluri în afara zonei de evacuare'', a adăugat acesta.

Factori multipli

Anul 2019 a fost marcat de absenţa unor uragane majore care să lovească Statele Unite. Teritoriul ţării a fost scutit de uraganul de categorie 5 Dorian, al doilea cel mai violent înregistrat vreodată, care a devastat arhipelagul Bahamas în septembrie.

În anul precedent, uraganele Florence şi Michael au făcut în septembrie şi octombrie zeci de victime şi au provocat pagube de zeci de miliarde de dolari în Carolina de Nord, Carolina de Sud şi în Florida.

În 2017, uraganele Irma şi Maria au lovit Florida, respectiv Puerto Rico, producând pagube imense în insula caraibiană.

Numărul furtunilor tropicale şi al uraganelor în Atlanticul de Nord nu a crescut în ultimele decenii, dar a fost observat un alt fenomen: tendinţa de a deveni mai intense. Potrivit anumitor experţi, ar fi o consecinţă a schimbărilor climatice.

''Există multiple tendinţe climatice care pot influenţa uraganele, nu doar încălzirea climatică'', a precizat Gerry Bell, subliniind că această regiune era încă din 1995 într-o perioadă de activitate intensă în ceea ce priveşte uraganele.

Acesta a invocat drept explicaţie apele mai calde din Atlantic şi Caraibe, precum şi absenţa fenomenului climatic El Nino, care duce la scăderea activităţii uraganelor.

Potrivit acestuia, regiunile tropicale din Atlantic sunt ''regiuni cheie'', cu o temperatură a apelor de suprafaţă cu 0,5 grade Celsius peste medie din Caraibe.

Apele Golfului Mexic, de asemenea mai calde ca media, nu sunt în schimb ''în mod neapărat un factor pentru (determinarea) întregului sezon'', a spus meteorologul. AGERPRES/(AS-autor: Simona Tatu, editor: Codruţ Bălu, editor online: Anda Badea)