Scăderea semnificativă a poluării atmosferice în urma măsurilor de izolare la domiciliu pentru combaterea transmiterii COVID-19 ar trebui să permită salvarea a 11.000 de vieţi în Europa, potrivit unui studiu publicat joi, informează AFP.

Măsurile de luptă contra epidemiei au dus la o încetinirea masivă a economiei europene, reducând producţia de energie prin arderea cărbunelui cu 40% şi consumul de combustibil cu aproape o treime.

Rezultatul a fost o scădere a poluării atmosferice. Concentraţiile de dioxid de azot (NO2) şi a celor de particule fine PM2,5 s-au redus cu 37%, respectiv 10%, potrivit Centrului de cercetare pentru energie şi aer curat (CREA).

Analiza ia în considerare condiţiile meteorologice, emisiile şi datele disponibile referitoare la impactul acestei poluări atmosferice asupra sănătăţii.

Ţările care ar trebui să contabilizeze cel mai mare număr de vieţi salvate sunt Germania (cu o estimare de 2.083 de decese evitate), Regatul Unit (1.752), Italia (1.490), Franţa (1.230) şi Spania (1.081).

Această ameliorare a calităţii aerului ar putea de asemenea să ducă la evitarea altor probleme medicale, în special 6.000 de noi cazuri de astm la copii şi 1.900 de prezentări la camera de gardă pentru crize de astm.

Impactul măsurilor pentru combaterea transmiterii noului coronavirus ''este similar sau mai important în numeroase regiuni din lume'', a precizat pentru AFP Lauri Myllyvirta, autor principal al studiului.

În China, spre exemplu, concentraţiile de NO2 şi de PM2,5 au scăzut cu 25%, respectiv 40% în timpul celei mai stricte perioade a restricţiilor. "Ar putea aşadar fi evitate încă şi mai multe decese'', a adăugat acesta.

Poluarea atmosferică globală reduce în medie cu trei ani speranţa de viaţă, provocând 8,8 milioane de decese premature în fiecare an, potrivit unui studiu publicat luna trecută.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) estimează numărul acestor decese premature la 4,2 milioane, dar potrivit unor cercetări recente, acest fapt ar subestima impactul bolilor cardiovasculare.

"Analiza noastră subliniază beneficiile enorme pe care le-am putea obţine pentru sănătatea publică şi calitatea vieţii reducând rapid energiile fosile într-o manieră durabilă", a comentat Lauri Myllyvirta.

Aceste elemente ar trebui să ghideze guvernele în momentul în care vor pune în aplicare planurile de relansarea a economiilor naţionale, a precizat Maria Neira, din cadrul OMS, ca reacţie la acest studiu.

"Când ne vom da jos măştile în cele din urmă, vrem să respirăm în continuare un aer pur", a adăugat aceasta, făcând apel la găsirea mijloacelor ''pentru alimentarea planetei cu energie fără să ne bazăm pe combustibili fosili''.AGERPRES/(AS-autor: Simona Tatu, editor: Mariana Ionescu, editor online: Anda Badea)