La mari adâncimi sub Pacificul de Sud, în roci cu o vârstă de peste 100 de milioane de ani, oamenii de ştiinţă au descoperit cu surprindere colonii dense de bacterii care se hrănesc cu fragmente de materie organică provenită din ocean, transmite joi Live Science care citează un studiu publicat recent în Communications Biology.

O colonie estimată la 10 miliarde de organisme unicelulare ocupă un spaţiu de doar 1 centimetru cub în rocile vulcanice de sub Pacificul de Sud - densitate bacteriană similară celei din sistemul digestiv uman, conform noului studiu.

Iar cum mostrele de roci în care au fost descoperite aceste colonii de bacterii au fost adunate de la distanţe mari de zonele de activitate hidrotermală, bacteriile probabil că nu au fost transportate întâmplător în fisurile din roci de curenţii oceanici. Probabil că aceste bacterii au colonizat fisurile din roci şi au proliferat timp de mai multe milioane de ani, hrănindu-se cu materialul organic aflat în argila şi nisipul aduse de apă în aceste fisuri, conform autorilor studiului.

Oamenii de ştiinţă au colectat astfel de roci în 2010, din trei situri - unul cu vechimea de 104 milioane de ani, altul de 33,5 milioane de ani şi ultimul de 13,5 milioane de ani. Cercetătorii au forat până la adâncimi de aproximativ 120 de metri în platoul marin.

Experţii presupun de multă vreme că în rocile de sub mări şi oceane ar putea să trăiască microbi, dar dovezile întârziau să apară, conform coordonatorului acestui studiu, Yohey Suzuki, profesor asociat la Departamentul pentru Ştiinţe Terestre şi Planetare din cadrul Universităţii din Tokyo.

În cadrul noului studiu, Suzuki şi colegii săi s-au concentrat asupra micilor fisuri din roci pentru a căuta forme de viaţă unicelulară. În loc să pulverizeze mostrele de rocă obţinute, aşa cum se procedează de obicei, echipa a optat pentru a acoperi rocile cu o răşină specială, epoxidică, şi apoi le-au tăiat în felii foarte subţiri. Această metodă este folosită de obicei de patologi pentru a studia mostre de ţesut din organism. În cazul rocilor, răşina epoxidică are rolul de a conserva forma micuţelor fisuri din interiorul rocilor, conform lui Yohey Suzuki.

Apoi cercetătorii au vopsit feliile de rocă cu o vopsea fluorescentă pentru a pune în evidenţă ADN-ul microbian.

Sub microscop, bacteriile apar sub forma unor sfere verzi strălucitoare, vizibile în fisurile lungi şi sinuoase din roci. Analizele chimice au confirmat că este vorba despre ADN microbian şi nu despre structuri minerale fluorescente. În jurul bacteriilor se află granule fine de argilă foarte bogate în carbon organic, ce asigură nutrienţii indispensabili dezvoltării coloniilor, conform studiului.

Analizele genetice derulate au identificat mai multe specii diferite de bacterii care colonizează roci de vârste diferite, poate pentru că, timp de milioane de ani, variaţiile de căldură şi cele care ţin de fluxul de apă, au dus la producerea unor acumulări de minerale diferite care hrănesc bacteriile, conform cercetătorilor.

Descoperirea unor comunităţi microbiene numeroase, care prosperă în interiorul unor roci de sub platoul marin, un mediu neaşteptat, oferă speranţe pentru descoperirea unor microbi care ar putea să se ascundă în interiorul rocilor de pe alte planete, aşa cum ar putea fi cazul planetei Marte despre care se crede că în trecutul îndepărtat a fost o planetă vie.

"Descoperirea vieţii acolo unde nu se aştepta nimeni că ar putea exista, în interiorul rocilor aflate în subsol, sub platoul marin, ar putea însemna o schimbare de paradigmă pentru căutarea vieţii extraterestre", conform lui Yohey Suzuki. AGERPRES/(AS - autor: Codruţ Bălu, editor: Mihaela Moise, editor online: Simona Aruştei)

Sursa foto: © Suzuki et al. 2020, DOI: 10.1038/s42003-020-0860-1, CC BY 4.0 / Live Science