În timp ce coronavirusul continuă să domine titlurile, întrebarea dacă bolile infecţioase pot fi asociate schimbărilor de mediu se menţine. Cercetătorii au relevat că exploatarea animalelor sălbatice de către oameni prin vânătoare, comerţ, distrugerea habitatului şi urbanizare facilitează contactul dintre cele două părţi şi creşte riscul de propagare a virusurilor, relatează miercuri Press Association.

Un studiu publicat în Proceedings of the Royal Society B, oferă noi dovezi pentru evaluarea riscului de răspândire la diverse specii de animale. Totodată, evidenţiază modul în care procesele care stau la baza declinului populaţiilor de animale sălbatice permit de asemenea transmiterea virusurilor de la animale la oameni.

Autoarea principală a studiului este Christine Kreuder Johnson, directorul proiectului USAID Predict al Agenţiei SUA pentru Dezvoltare Internaţională şi director la EpiCenter for Disease Dynamics din cadrul One Health Institute, un program al Facultăţii de Medicină Veterinară al Universităţii din California, Davis.

"Răspândirea virusurilor de la animale este un rezultat direct al acţiunilor noastre care implică animalele sălbatice şi habitatul lor. Consecinţa este că ele ne transmit virusuri. Aceste acţiuni ameninţă simultan supravieţuirea speciilor şi cresc riscul de răspândire. În urma unei convergenţe nefericite a mai multor factori, acest lucru duce la genul de situaţie nefericită în care ne aflăm acum", a declarat ea.

Oamenii de ştiinţă au pus cap la cap un set considerabil de date referitoare la cele 142 de virusuri cunoscute, care se se propagă de la animale la oameni şi la speciile care au fost implicate drept gazde potenţiale.

Utilizând "Lista roşie" cu specii ameninţate a Uniunii Internaţionale pentru Conservarea Naturii (IUCN), cercetătorii au analizat tiparele privind abundenţa acelor specii, riscurile de extincţie şi cauzele care stau la baza declinului speciilor.

Specialiştii au identificat tendinţe clare în ceea ce priveşte riscul de propagare, care evidenţiază modul în care oamenii au interacţionat cu animalele de-a lungul istoriei.

Animalele domestice au transmis cel mai mare număr de virusuri la oameni - de opt ori mai multe virusuri zoonotice în comparaţie cu speciile de mamifere sălbatice - potrivit studiului. Acesta este probabil rezultatul interacţiunilor noastre apropiate frecvente cu aceste specii timp de secole, au explicat cercetătorii.

Oamenii de ştiinţă au descoperit, de asemenea, că animale sălbatice al căror efectiv a crescut şi care s-au adaptat bine mediilor dominate de oameni transmit de asemenea mai multe virusuri la oameni. Printre acestea se numără unele specii de rozătoare, lilieci şi primate care trăiesc printre oameni, în apropierea locuinţelor, a fermelor şi a culturilor, ceea ce creşte riscul de transmitere a virusurilor la oameni.

Potrivit cercetătorilor, speciile în pericol şi cele pe cale de dispariţie sunt mai frecvent gestionate şi monitorizate direct de oameni în încercarea de redresare a populaţiilor acestora, sporind astfel contactul între cele două părţi.

Oamenii de ştiinţă au notat de asemenea că liliecii au fost implicaţi în mod repetat ca sursă de agenţi patogeni "cu consecinţe ridicate", inclusiv în cazul SARS, al virusului Nipah, virusului Marburg şi ebolavirusurilor.

"Trebuie să fim cu foarte atenţi la modul în care interacţionăm cu vieţuitoarele sălbatice şi la activităţile care aduc laolaltă oamenii şi fauna sălbatică. Evident că nu dorim pandemii de acest nivel. Trebuie să găsim modalităţi de a coexista în siguranţă cu vieţuitoarele sălbatice, deoarece acestea nu duc lipsă de virusuri pe care ni le pot transmite", a precizat Johnson. AGERPRES/(AS - autor: Dana Purgaru; editor: Mihaela Nicolaescu, editor online: Simona Aruştei)