Pandemia de coronavirus reprezintă o previzualizare a ameninţărilor la adresa sănătăţii globale ce vor apărea odată cu încălzirea planetei, iar modul în care este abordată are implicaţii şi asupra combaterii pericolelor climatice, au declarat experţi în domeniul sănătăţii, citaţi miercuri de Thomson Reuters Foundation.

"COVID-19 ne oferă ocazia de a observa mai uşor urgenţa în comparaţie cu unele dintre efectele crizei climatice", a declarat Mandeep Dhaliwal, director pentru HIV, sănătate şi dezvoltare în cadrul Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare.

Dar, în ambele cazuri, "nu vom mai putea ignora faptul că trebuie să facem ceva în legătură cu activitatea umană aflată la origine", a spus ea în timpul unei conferinţe desfăşurată online săptămâna aceasta, în cadrul Forumului Skoll pentru Antreprenoriat Social.

Forumul anual, care atrage în mod normal 1.200 de persoane în oraşul britanic Oxford, a fost organizat online ca urmare a epidemiei de coronavirus.

Accentuarea distrugerii pădurilor şi extinderea agriculturii conduc la schimbări climatice şi facilitează contactul oamenilor cu bolile transmise de animalele sălbatice, a spus Dhaliwal.

Potrivit Centrelor americane pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor, pandemia de coronavirus îşi are originea la lilieci, primele cazuri de infectare fiind asociate cu o mare piaţă de animale vii din oraşul Wuhan din China.

Ameninţările care afectează sănătatea plămânilor, precum poluarea aerului provocată de utilizarea combustibililor fosili, care contribuie totodată la schimbările climatice, îi fac pe oamenii vârstnici mai vulnerabili la boli respiratorii, cum ar fi coronavirusul, a spus Dhaliwal.

În lipsa unei abordări a factorilor de bază care fac ca această pandemie să fie atât de distructivă - de la pregătirea insuficientă până la sisteme sanitare subfinanţate şi fragile - lumea "va continua să se împleticească de la o epidemie la alta", a avertizat ea.

Doctor David Nabarro, trimis special al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) în materie de pandemie, a declarat că circa o treime dintre ţările lumii se află în izolare. Această situaţie forţează liderii, care trebuie să aleagă între protejarea vieţii şi menţinerea funcţionării economiilor, să facă "compromisuri politice groaznice" - genul de compromisuri care ar putea deveni mai frecvente odată cu înrăutăţirea dezastrelor asociate climei, de la incendii de vegetaţie la secetă, a spus el.

Totodată, criza a demonstrat că pentru a se depăşi dezastrele este nevoie de comunităţi puternice, dar şi liderii politici trebuie să înţeleagă conexiunile complexe ale ecosistemelor planetei, a adăugat Nabarro.

"Odată ce ne dăm seama că sănătatea este un obiectiv suprem pentru umanitate - nu doar sănătatea în prezent, ci şi sănătatea generaţiilor următoare - poate că vom putem ţese împreună tot ceea ce este necesar pentru dezvoltarea durabilă", a spus Nabarro în cadrul conferinţei.

Gary Cohen, director al Healthcare Without Harm, o organizaţie care activează în 53 de ţări pentru realizarea de sisteme de asistenţă medicală sustenabile ecologic, a atras atenţia că atât schimbările climatice, cât şi coronavirusul, reprezintă un "factor multiplicator" al inegalităţilor economice şi sociale. "Cei care trăiesc la limită, fără hrană suficientă, în sărăcie sau fără locuinţă, fără asistenţă medicală... aceia sunt oamenii care vor avea cel mai mult de suferit. Vedem asta deja în răspunsul la criza COVID-19", a spus el.

Însă, Liz Diebold, reprezentantă a Fundaţiei Skoll cu sediul în California, care susţine schimbările sociale şi antreprenoriatul pentru cauze benefice, a declarat că virusul a oferit şi unele învăţăminte pozitive pentru acţiunile climatice. "COVID-19 ne demonstrează că atunci când umanitatea este unită pentru o cauză comună este posibilă o schimbare fenomenal de rapidă", a spus ea. AGERPRES/(AS - autor: Dana Purgaru, editor: Mihaela Moise, editor online: Irina Giurgiu)