Incendiile au distrus anul trecut aproximativ 178.000 de hectare de păduri şi terenuri din Uniunea Europeană, o suprafaţă de şase ori mai mică decât cea afectată în 2017 şi sub media pe termen lung, însă numărul ţărilor care s-au confruntat cu incendii de proporţii a fost mai mare decât niciodată, potrivit unui raport de specialitate publicat joi de Comisia Europeană.

"Pădurile sunt de o importanţă determinantă pentru reuşita eforturilor de a face faţă urgenţei ecologice şi climatice. Ele sunt plămânii şi sistemul de menţinere a funcţiilor noastre vitale, găzduind 80% din biodiversitate. Numai că astăzi, mai mult ca niciodată, pădurile fac faţă unei grave ameninţări. Cu fiecare oră ce trece, flăcările incendiilor devastatoare înghit o suprafaţă echivalentă cu 800 de terenuri de fotbal şi fac ravagii în întreaga lume. După cum am demonstrat prin măsurile pe care le-am luat recent împotriva despăduririlor, UE este pregătită să colaboreze cu ţările partenere pentru a proteja pădurile din Uniune şi din întreaga lume, investind în prevenirea incendiilor forestiere", a declarat comisarul european pentru mediu, Karmenu Vella.

Potrivit raportului anual privind incendiile forestiere din Europa, Orientul Mijlociu şi Africa de Nord, în cursul anului trecut, Sistemul european de informaţii privind incendiile forestiere a cartografiat cele mai multe incendii forestiere de cel puţin 30 de hectare în Italia (147 de incendii, 14.649 hectare distruse), Spania (104 incendii, 12.793 hectare distruse), Portugalia (86 de incendii, 37.357 hectare distruse), Regatul Unit (79 de incendii, 18.032 hectare distruse) şi Suedia (74 de incendii, 21.605 hectare distruse).

Raportul Comisiei subliniază că, în Suedia, sezonul incendiilor forestiere a fost cel mai grav înregistrat vreodată. Cu o suprafaţă totală de 21.605 hectare distrusă de incendii, Suedia s-a aflat pe locul doi printre statele UE cele mai afectate, situaţie inedită pentru o ţară nordică. Deşi cea mai mare suprafaţă distrusă de incendii a fost înregistrată tot în Portugalia, aceasta nu este decât o mică parte din aria distrusă în 2017 şi reprezintă una dintre cele mai mici valori totale din ultimii 10 ani.

De asemenea, ecosistemele vulnerabile ale reţelei Natura 2000, care adăpostesc mai multe specii de plante şi animale pe cale de dispariţie, au pierdut 50.000 de hectare în flăcări, care reprezintă 36% din totalul suprafeţei distruse de incendii în 2018.

O altă concluzie a raportului este că, deşi totalul suprafeţelor distruse de incendii este mai mic decât în ultimii ani, în cea mai mare parte a verii în Europa Centrală şi de Nord s-au înregistrat temperaturi superioare mediei. Au apărut astfel condiţii propice declanşării şi răspândirii incendiilor forestiere, care au cauzat pierderi economice şi de mediu deosebit de mari.

În 2018, mecanismul de protecţie civilă al UE a fost activat de cinci ori pentru a face faţă incendiilor forestiere din următoarele ţări europene: Suedia, Grecia, Letonia şi Portugalia. În total, în cursul verii au fost mobilizate 15 avioane, şase elicoptere şi peste 400 de pompieri, iar Uniunea Europeană a alocat 1,6 milioane euro sub formă de costuri de transport pentru mobilizarea sprijinului acordat ţărilor afectate. De asemenea, la cererea statelor membre, au fost generate peste 139 de hărţi prin satelit ale incendiilor forestiere în cadrul programului Copernicus. În plus, UE a trimis în Portugalia experţi în combaterea incendiilor forestiere din întreaga UE, în cadrul unei misiuni de prevenire şi pregătire având drept scop să contribuie la consolidarea capacităţii acestei ţări de a face faţă incendiilor forestiere.

Raportul anual privind incendiile forestiere evidenţiază, de asemenea, că în 2019 sezonul incendiilor a început devreme, din cauza climei secetoase şi călduroase, cu rafale de vânt puternice. În 2019, numărul incendiilor depăşise încă din martie media anuală consemnată în ultimul deceniu, înregistrându-se numeroase incendii în regiunile de munte şi incendii grave în Delta Dunării. AGERPRES/(AS - autor: Constantin Balaban, editor: Oana Tilică, editor online: Anda Badea)