1 din 5 decese prin cancer în România este provocat de cancerul pulmonar

În Luna de conștientizare a cancerului pulmonar, Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer solicită integrarea și finanțarea serviciilor de navigare a pacienților în traseele oncologice

* Aproape 1 din 5 decese prin cancer în România este provocat de cancerul pulmonar, care rămâne principala cauză de mortalitate oncologică

* Cancerul pulmonar afectează disproporționat bărbații: 3 din 4 cazuri noi sunt diagnosticate în rândul acestora.

* Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer (FABC) solicită integrarea și finanțarea serviciilor de navigare a pacienților în sistemul de sănătate, pentru ca accesul la investigații și tratament să se transforme în îngrijire efectivă, la timp.

București, 4 noiembrie 2026 - În România, cancerul pulmonar rămâne principala cauză de mortalitate oncologică. Potrivit estimărilor Sistemului european de informații privind cancerul (ECIS) în 2024 au fost înregistrate aproximativ 12.407 cazuri noi de cancer pulmonar și 10.486 de decese. Cancerul pulmonar afectează disproporționat bărbații: 3 din 4 cazuri noi sunt diagnosticate în rândul acestora.

Aproape 1 din 5 decese prin cancer în România este provocat de cancerul pulmonar.

Dincolo de aceste cifre, pentru fiecare pacient, diagnosticul marchează începutul unui traseu complex în care timpul, coordonarea și accesul la informație pot conta la fel de mult ca și disponibilitatea serviciilor medicale.

Boala ucide mai mulți români decât cancerul colorectal și cancerul de sân la un loc. Una dintre principalele probleme este diagnosticarea în stadii avansate (stadiile III-IV), unde ratele de supraviețuire la 5 ani scad dramatic comparativ cu stadiile incipiente (stadiul I), de la 65% la 5%.

De aceea, provocarea nu este doar existența investigațiilor și tratamentelor, ci capacitatea pacientului de a ajunge la serviciul potrivit, în locul potrivit și la momentul potrivit.

De la simptome la tratament: fiecare etapă contează

Cancerul pulmonar poate evolua fără manifestări evidente sau cu simptome nespecifice: tuse persistentă, dificultăți de respirație, durere toracică ori scădere inexplicabilă în greutate. Evaluarea medicală promptă este importantă, inclusiv pentru persoanele care nu fumează. Medicul de familie are un rol esențial în identificarea semnelor de alarmă și orientarea pacientului către investigații și specialiști. Pentru a-și înțelege mai bine riscul de cancer pulmonar, românii pot accesa și platforma grijadeplamani.ro, unde au la dispoziție un test gratuit de evaluare a riscului și informații utile despre pașii de urmat.

Conform Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), inclusiv persoanele neasigurate pot beneficia de servicii pentru depistarea și confirmarea unei suspiciuni oncologice, decontate prin sistemul asigurărilor sociale de sănătate. Atunci când există o suspiciune oncologică, biletele de trimitere pot fi marcate cu inițialele 'SO', permițând accesul la servicii necesare pentru confirmarea sau infirmarea diagnosticului.

Pentru diagnostic, evaluarea stării de sănătate și a evaluării stadiului bolii, CNAS indică un interval recomandat de 28 de zile calendaristice.

Însă existența unui serviciu sau a dreptului la decontarea acestuia nu înseamnă automat că pacientul știe unde trebuie să meargă, în ce ordine, cu ce documente și către cine să se îndrepte pentru următoarea etapă.

Cine îl ajută pe pacient să parcurgă traseul?

Între consultații, imagistică, biopsie, testare moleculară, evaluarea echipei multidisciplinare și inițierea tratamentului, pacientul poate întâmpina bariere administrative, logistice și informaționale. Navigarea pacienților este un serviciu de sprijin coordonat care facilitează programările, comunicarea între servicii, orientarea în sistem și identificarea resurselor disponibile. Navigatorul nu înlocuiește medicul și nu ia decizii clinice.

'Nu este suficient să spunem că investigațiile și tratamentele sunt disponibile dacă pacientul trebuie să descopere singur unde să meargă, pe cine să sune și cum să depășească întârzierile. Pentru un pacient care tocmai a primit o suspiciune sau un diagnostic de cancer, fiecare etapă neclară înseamnă timp pierdut, incertitudine, presiune suplimentară și chiar, în unele cazuri, progresia bolii. Problema coordonării traseului oncologic este deja documentată, iar nevoia navigatorilor de pacienți este recunoscută inclusiv în Planul Național de Prevenire și Combatere a Cancerului. Nu mai discutăm, așadar, dacă navigarea este necesară, ci cum o transformăm într-un serviciu efectiv, accesibil pacienților. Cerem ca navigarea pacienților să fie recunoscută, integrată în traseele oncologice și susținută prin mecanisme clare de finanțare. Niciun pacient cu un diagnostic de cancer nu ar trebui lăsat singur în fața sistemului', afirmă Cezar Irimia, președintele FABC.

'Medicul de familie este adesea primul profesionist care identifică semnele de alarmă și inițiază evaluarea. Dar, după trimiterea către serviciile de specialitate, traseul devine complex și presupune coordonarea mai multor etape, iar pacientul are nevoie de continuitate: programări, rezultate, comunicare între specialități și un punct clar de sprijin în relația cu sistemul de sănătate. Serviciile de navigare pot completa activitatea echipei medicale și pot ajuta mai ales persoanele care întâmpină bariere de acces.', afirma Dr. Flavius Pavelescu, medic de familie

Apel FABC: navigarea pacienților să devină parte a îngrijirii oncologice

Cu prilejul Lunii de conștientizare a cancerului pulmonar, FABC solicită autorităților din sănătate, societăților medicale relevante, furnizorilor de servicii mediale și organizațiilor de pacienți să inițieze un cadru de lucru comun pentru integrarea serviciilor de navigare în traseele oncologice:

(1) definirea rolurilor și competențelor navigatorilor, precum și a relației acestora cu echipa medicală;

(2) integrarea serviciilor de navigare în traseele oncologice existente, de la suspiciune și diagnostic, până la tratament și monitorizare;

(3) identificarea unor mecanisme sustenabile de finanțare și decontare, astfel încât aceste servicii să poată fi accesibile pacienților care au nevoie de ele;

(4) pilotarea și evaluarea rezultatelor, inclusiv prin indicatori precum timpul până la diagnostic, inițierea tratamentului, continuitatea îngrijirii și experiența pacientului.

Biroul de presa FABC