Unul dintre cei mai mari peşti de apă dulce este protejat de echivalentul natural al unei ''veste antiglonţ'', care îl ajută să supravieţuiască în apele periculoase din bazinul fluviului Amazon, armura sa solzoasă flexibilă putând rezista la atacurile ferocilor piranha, relatează Reuters miercuri.

O echipă de oameni de ştiinţă de la universităţile californiene din San Diego şi Berkeley au descris într-un studiu publicat miercuri structura unică şi însuşirile impresionante ale armurii naturale ale peştelui Arapaima gigas, cunoscut şi sub numele pirarucu.

Potrivit cercetătorilor, rezultatele studiului pot contribui la dezvoltarea unor armuri mai eficiente pentru oameni, dar şi a unor aplicaţii utilizate în domeniul aerospaţial.

Peştele poate ajunge până la 3 metri lungime şi 200 de kilograme.

Arapaima, o specie de peşte care poate respira aer şi poate supravieţui o zi afară din apă, trăieşte în cursuri de apă din Brazilia, Guyana şi Peru populate cu piranha, celebri pentru dinţii lor extrem de ascuţiţi, forţa incredibilă a muşcăturii şi voracitate.

Solzii arapaima, au notat cercetătorii, posedă cele mai bune însuşiri ale unei veste antiglonţ, însă elementele sunt mai bine integrate formând un singur element care combină impenetrabilitatea şi flexibilitatea.

''Astfel de materiale uşoare şi dure, precum solzii de peşte, sunt subiectele sexy pe care oamenii de ştiinţă din domeniul materialelor le urmăresc'', a declarat Wen Yang de la Universitatea din San Diego, California, care a contribuit la studiul publicat în jurnalul Matter.

''E adevărat că armura naturală este similară armurii artificiale datorită sistemului similar de suprapunere. Însă, armura naturală, precum cea a acestor solzi de peşte este dură şi mult mai uşoară, fără a afecta flexibilitatea corpului şi locomoţia'', a adăugat Yang.

''Să nu uităm că solzii de peşte s-au dezvoltat de-a lungul a sute de milioane de ani. Sunt foarte avansaţi'', a subliniat cercetătorul.

În urma testelor de laborator, oamenii de ştiinţă au descoperit că aceşti solzi sunt prevăzuţi cu un strat dur, mineralizat, ce rezistă la penetrare, conectat prin colagen la un strat interior tare, însă flexibil. Această structură permite deformarea solzilor în cazul muşcăturii unui piranha, însă împiedică ruperea sau străpungerea, protejând astfel peştele de răni.

Studiul a fost susţinut de departamentul de cercetare ştiinţifică din cadrul aviaţiei militare americane (US Air Force). AGERPRES/(AS - autor: Dana Purgaru, editor: Mariana Ionescu, editor online: Simona Aruştei)