Începuturile tiparului la Iași. Cartea românească veche, 1643-1830

În 1643, la Mănăstirea Sfinții Trei Ierarhi din Iași, ieșea de sub teascurile 'tipariului domnesc' Carte românească de învățătură, cunoscută sub numele de Cazania lui Varlaam, prima carte în limba română tipărită în Moldova. Aproape două secole mai târziu, la 1 iunie 1829, apărea, tot la Iași, Albina Românească a lui Gheorghe Asachi, primul ziar în limba română din Moldova.

Între aceste două repere se desfășoară o istorie a cărții, a limbii și a culturii scrise, pe care Biblioteca Centrală Universitară 'Mihai Eminescu' din Iași o aduce în atenția publicului prin expoziția 'Începuturile tiparului la Iași. Cartea românească veche, 1643-1830'.

Organizată de Departamentul Conservarea Colecțiilor Generale și Speciale, în cadrul Zilelor Bibliotecii, expoziția reunește aproximativ 60 de tipărituri din colecțiile de patrimoniu ale instituției, ilustrând evoluția atelierelor ieșene și diversificarea repertoriului editorial de-a lungul a aproape două secole.

Piesa centrală a expoziției este Cazania lui Varlaam, una dintre lucrările fundamentale ale culturii române vechi, deopotrivă prin însemnătatea sa lingvistică și literară și prin valoarea artistică a ediției. Tipărită în atelierul domnesc organizat prin grija lui Vasile Lupu și a mitropolitului Varlaam, cu sprijinul mitropolitului Petru Movilă al Kievului, cartea se adresa 'cătră toată semințiia românească', exprimând preocuparea pentru răspândirea învățăturii religioase în limba română. Din aceeași tipografie provin Șeapte taine a besearecii (1644) și Pravila lui Vasile Lupu (1646), lucrări reprezentative pentru învățătura bisericească și pentru istoria dreptului românesc.

Reluarea tiparului la Iași, în a doua jumătate a secolului al XVII-lea, este legată de activitatea mitropolitului Dosoftei, ale cărui tipărituri au contribuit la dezvoltarea limbii române literare și la introducerea acesteia în cult. Expoziția cuprinde Psaltirea de-nțăles (1680) și Viața și petrecerea svinților (1682-1686), alături de ediții grecești apărute în tipografia Sfântului Mormânt, întemeiată la Cetățuia. Un loc distinct îl ocupă Divanul lui Dimitrie Cantemir, tipărit la Iași în 1698, în limbile română și greacă, lucrare de referință pentru literatura morală și filosofică românească.

Secolul al XVIII-lea este ilustrat prin ediții care reflectă activitatea unor tipografi și gravori precum Duca Sotiriovici, Grigorie Stanovici și Mihail Strilbițchi. Alături de cărțile de cult, remarcabile prin realizarea tipografică și ornamentație, sunt prezentate lucrări care atestă diversificarea preocupărilor culturale, între care Calendariu pe 112 ani (1785), Curioznică și în scurt arătare (1785) și De obște gheografie a lui Amfilohie Hotiniul (1795).

În primele decenii ale secolului al XIX-lea, repertoriul tipăriturilor ieșene se îmbogățește cu lucrări juridice, literare, didactice și practice, fără ca tradiția cărții bisericești să-și piardă însemnătatea. Jucăreaia norocului (1816), ediția grecească a Codului Calimach (1816-1817), Condica criminalicească (1826), Douăsprezece învățături (1827) și Învățătură pentru facerea pâinii (1829) ilustrează această diversitate. Selecția cuprinde și tipărituri din 1830, între care Mâna lui Damaschin, lucrare consacrată calculului calendaristic bisericesc. Apariția Albinei Românești, în 1829, constituie reperul simbolic al încheierii parcursului expozițional, marcând începutul unei noi etape în istoria presei de limbă română din Moldova.

Dincolo de conținutul și însemnătatea istorică a lucrărilor, expoziția pune în valoare cartea veche ca obiect de patrimoniu, prin particularitățile sale tipografice, artistice și materiale. Frontispiciile, inițialele ornate și xilogravurile evidențiază arta tipografilor și gravorilor, în timp ce legăturile de epocă, ex-librisurile, semnăturile și însemnările manuscrise oferă mărturii despre circulația, lectura și transmiterea exemplarelor de-a lungul timpului. Istoria unei ediții se completează astfel cu aceea a exemplarelor păstrate, ale căror particularități documentează folosirea și circulația cărților în epoci diferite.

Alături de expoziția organizată în spațiul bibliotecii, pe site-ul instituției poate fi vizitată și o expoziție virtuală, care oferă o perspectivă mai amplă asupra istoriei tiparului ieșean, prin prezentări organizate pe secole, descrieri ale cărților, medalioane dedicate personalităților care au contribuit la dezvoltarea tiparului și un catalog al lucrărilor expuse.

Vernisajul va avea loc joi, 5 noiembrie 2026, la ora 13.00, în spațiul expozițional de la etajul I al sediului central al Bibliotecii Centrale Universitare 'Mihai Eminescu' din Iași. La eveniment sunt invitați prof. univ. dr. Petronel Zahariuc, directorul Institutului de Istorie 'A. D. Xenopol' din Iași, specialist în istoria medievală și premodernă a Țărilor Române, și prof. univ. dr. Alexandru Gafton, de la Facultatea de Litere a Universității 'Alexandru Ioan Cuza' din Iași, filolog și lingvist cu contribuții importante la cercetarea istoriei limbii române, la studiul și editarea textelor românești vechi.

Expoziția a fost realizată de Irina Sandu, Alina Frunză și Cristina Gavrilean, iar la realizarea versiunii online a contribuit Ecaterina Croitor, din cadrul Departamentului Informatizare și Tehnologii Digitale.

Expoziția este deschisă publicului în perioada 2-30 noiembrie 2026. Intrarea este liberă.