În largul coastelor insulei St. Thomas (din Arhipelagul Insulelor Virgine, aparţinând SUA), un grup de biologi marini rup bucăţi din recifele de corali într-o încercare disperată de a salva ce se mai poate salva, relatează joi Reuters.

Cercetătorii se luptă cu o boală letală care ucide foarte rapid coralii. Această boală este nouă şi distruge formaţiunile de corali din Marea Caraibilor cu o viteză fără precedent.

Încălcând regula de aur de a nu atinge niciodată coralii, cercetătorii îndepărtează specimenele bolnave în speranţa că vor putea împiedica transmiterea bolii şi că vor salva coralii încă sănătoşi.

Între timp, cercetători şi scafandri din Florida, zona unde această boală a fost descoperită pentru prima oară în 2014, culeg mostre de corali şi le trimit spre analiză la centre din Kansas şi Oklahoma, într-un efort concertat de a salva cele peste 20 de specii de corali susceptibile la boala denumită SCTLD (Stony Coral Tissue Loss Disease).

Aşa cum îi spune numele, această boală se manifestă la corali prin pierderi rapide de ţesut şi apare sub forma unor mici pete albe pe corpul coralilor, care apoi se extind rapid, lăsând coralii complet albi şi lipsiţi de viaţă.

Aproximativ jumătate dintre speciile de corali care formează recifele din zona Floridei şi o treime dintre speciile din Marea Caraibilor sunt vulnerabile în faţa acestei boli. În total, peste 40% dintre masa de corali din Upper Keys (Florida) s-a pierdut între anii 2013 şi 2018, conform Florida Fish and Wildlife Commission.

Această boală a fost identificată şi la coralii din alte şapte locaţii caraibiene. Spre deosebire de mai cunoscutul fenomen de albire al coralilor, coralii care contractează această boală nu îşi mai revin. Diferitele specii de corali îi cad victimă mai rapid sau mai încet, rata de mortalitate fiind cuprinsă între 66% şi 100%.

"Nu am mai văzut vreodată ceva care să afecteze atât de multe specii, atât de rapid şi atât de puternic", a declarat Marilyn Brandt de la University of the Virgin Islands, unul dintre cercetătorii implicaţi în efortul de a salva coralii din reciful din apropiere de St. Thomas.

"Toate bolile pe care le-am studiat până acum pot fi considerate simple răceli. Apar în fiecare an, în funcţie de sezon şi câteodată sunt epidemii mai mari sau mai mici. Prin comparaţie, această nouă boală este ca Ebola. Ucide şi nu ştim cum să o oprim", a comentat ea.

Echipa lui Marilyn Brandt a observat corali afectaţi de această nouă boală în luna ianuarie, de-a lungul coastei vestice a insulei St. Thomas şi s-a lansat într-un efort frenetic pentru a-i stopa răspândirea, îndepărtând coralii bolnavi din recif cu dalta şi ciocanul.

"Practic, coralii se lichefiază din interior spre exterior", a adăugat ea.

Această boală a fost observată în premieră lângă Miami, Florida şi s-a răspândit în prezent în aproape toate recifele din apropierea acestui stat american. Coralii din această regiune erau deja slăbiţi după operaţiunile de dragaj din portul Miami, desfăşurate pentru lărgirea canalelor navigabile şi trecuseră şi printr-un proces de albire, aşa că, susţin cercetătorii, nu este de mirare că s-au îmbolnăvit şi de această nouă maladie. La fel ca şi în cazul organismului uman, un sistem imunitar slăbit îi poate face pe corali mai susceptibili la noi boli.

"De obicei doar studiem astfel de evenimente. Le monitorizăm. Încercăm să aflăm ce trebuie făcut. Ne uităm cum se desfăşoară şi sperăm că Mama natură va restabili până la urmă echilibrul şi totul va fi bine", a declarat şi Maurizio Martinelli, biolog marin la Florida Sea Grant, în cadrul Universităţii din Florida.

Amploarea noului fenomen de îmbolnăvire i-a convins însă pe cercetători că este nevoie de o abordare invazivă şi urgentă. Corali foarte mari, cu vârste seculare, mureau în câteva săptămâni. "Nu putem să stăm şi să ne uităm cum mor toţi aceşti corali în faţa noastră", a adăugat Martinelli.

Coloniile de corali, care acoperă aproximativ 1% din suprafaţa terestră, se dezvoltă pe fundul marin şi devin ecosisteme pentru numeroase specii de vieţuitoare subacvatice. Pe lângă faptul că susţin viaţa a mii de specii de plante acvatice, peşti şi nevertebrate marine, recifele de corali sunt şi o importantă atracţie turistică.

Recifele reprezintă şi o barieră naturală împotriva inundaţiilor aduse de furtuni, preîntâmpinând, conform calculelor, producerea unor pagube anuale de peste 1,8 miliarde de dolari în zonele de coastă ale SUA şi protejând vieţile şi proprietăţile a peste 18.000 de americani, conform unui raport U.S. Geological Survey.

Această boală este probabil cea mai mortală pentru corali de la aşa-numita maladie "bandă-albă" care a apărut în anii '70 şi a dus în pragul dispariţiei două specii de corali. Noua boală este similară, însă afectează nu mai puţin de 22 de specii de corali, iar dacă nu va fi oprită, rezultatele ar putea fi catastrofale pentru aceste părţi ale ecosistemului marin.AGERPRES/(AS - autor: Codruţ Bălu, editor: Ana Bîgu, editor online: Irina Giurgiu)