Oceanele, sursă de viaţă pe Pământ, ar putea deveni cei mai mari duşmani ai oamenilor la nivel global dacă nu se va face nimic pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, potrivit unui proiect de raport ONU obţinut în exclusivitate de AFP.

Rezervele de peşte ar putea scădea, pagubele provocate de uragane vor creşte şi 280 de milioane de persoane vor fi strămutate din cauza creşterii nivelului mării, potrivit raportului special al Grupul interguvernamental de experţi asupra evoluţiei climatului (GIEC), privind oceanele şi criosfera (banchiza, gheţari, calote glaciare şi soluri îngheţate în permanenţă), raport care va fi publicat oficial pe 25 septembrie la Monaco.

Documentul de 900 de pagini este al patrulea raport special al ONU publicat în mai puţin de un an. Precedentele, la fel de alarmante, s-au referit la obiectivul limitării încălzirii globale la 1,5 grade Celsius, la biodiversitate şi gestionarea terenurilor şi a sistemului alimentar global.

Potrivit celui de-al patrulea raport, care compilează datele ştiinţifice existente şi care este văzut ca un punct de referinţă, creşterea nivelului oceanelor ar putea sta la baza strămutării a 280 de milioane de persoane din întreaga lume, iar aceasta în ipoteza optimistă că încălzirea globală va fi limitată la 2 grade Celsius în raport cu era pre-industrială.

Odată cu creşterea previzibilă a frecvenţei uraganelor, numeroase metropole din apropiere de zone de coastă, dar şi mici state insulare, ar fi inundate în fiecare an începând cu 2050, chiar şi în scenariile optimiste.

'Când observi instabilitatea politică declanşată de migraţiile la scară redusă, tremur la gândul unei lumi în care zeci de milioane de persoane ar trebui să-şi părăsească pământurile înghiţite de ocean', a declarat Ben Strauss, director al Climate Central, un institut de cercetare cu sediul în Statele Unite.

Raportul prevede de asemenea că 30% până la 99% din permafrost, stratul de sol îngheţat teoretic tot anul, se va topi până în 2100 dacă emisiile de gaze cu efect de seră continuă în ritmul actual.

Permafrostul din emisfera nordică eliberează, sub efectul dezgheţului, o 'bombă de carbon' din dioxid de carbon (CO2) şi metan (CH4), accelerând încălzirea.

Fenomenele, deja în curs, ar putea de asemenea conduce la o scădere constantă a rezervelor de peşte, de care depind numeroase populaţii pentru a se hrăni. Daunele provocate de inundaţii ar putea creşte de 100, sau chiar cu 1.000 de ori, până în 2100.

Topirea gheţarilor provocată de încălzirea globală va da o cantitate prea mare de apă proaspătă, apoi prea puţină, miliardelor de persoane care depind de ea, subliniază, de asemenea, un 'rezumat provizoriu pentru factorii de decizie' care va fi discutat de reprezentanţii ţărilor GIEC, care se vor reuni la Monaco începând cu 20 septembrie.

Potrivit raportului, creşterea nivelului mării în secolul următor, 'ar putea depăşi câţiva centimetri pe an', de circa o sută de ori mai mult decât în prezent.

Dacă creşterea temperaturilor este de 2 grade Celsius în 2100, acesta va fi începutul unei 'curse înainte' în creşterea nivelului mărilor, a avertizat Ben Strauss.

Raportul va fi publicat după summitul pentru climat din 23 septembrie de la New York convocat de secretarul general al ONU, Antonio Guterres. El doreşte să obţină angajamente mai ferme din partea ţărilor pentru reducerea emisiilor de CO2 în condiţiile în care, în ritmul actual, ele vor conduce la o încălzire globală cu 2 până la 3 grade Celsius până la sfârşitul secolului.AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Moise, editor: Codruţ Bălu, editor online: Simona Aruştei)