A hrăni corect miliardele de oameni de pe Pământ sau a lupta împotriva încălzirii globale? Pentru a evita să ne confruntăm într-o zi cu această dilemă, este esenţial să regândim modul de utilizare a terenurilor şi obiceiurile noastre alimentare, avertizează joi Grupul interguvernamental privind schimbările climatice (Intergovernmental Panel on Climate Change - IPCC, sau GIEC după denumirea în limba franceză), organism ştiinţific sub egida ONU însărcinat cu evaluarea riscurilor asupra încălzirii globale datorită efectelor activităţii umane.

Într-un raport special prezentat la Geneva, experţii ONU în domeniul climei susţin acţiuni "pe termen scurt" împotriva degradării terenurilor, a deşeurilor alimentare sau a emisiilor de gaze cu efect de seră în sectorul agricol. Delegaţiile din 195 de ţări membre ale IPCC au analizat timp de cinci zile acest raport, al cărui titlu complet este: "Schimbările climatice, deşertificarea, degradarea terenurilor, gestionarea durabilă a terenurilor, securitatea alimentară şi fluxurile de gaze cu efect de seră în ecosistemele terestre''. Mai simplu spus - modul în care încălzirea globală afectează terenurile dedicate culturilor şi creşterii animalelor, pădurile şi, indirect, securitatea alimentară, dar şi modul în care practicile agricole sau defrişările afectează clima.

Raportul are 1.200 de pagini şi a fost negociat rând cu rând, scrie AFP. Concluzia documentului este că ''utilizarea terenurilor (...) nu este sustenabilă şi contribuie la schimbările climatice", a declarat co-preşedintele Valerie Masson-Delmotte, potrivit căreia raportul subliniază importanţa de a acţiona fără întârziere.

"Terenurile sunt supuse presiunii din ce în ce mai mare a activităţilor umane", iar "schimbările climatice reprezintă o presiune suplimentară", a insistat experta franceză în climatologie în timpul unei conferinţe telefonice.

Timpul trece, în timp ce încălzirea globală la suprafaţa terestră a atins deja la 1,53° C, dublu faţă de creşterea totală (inclusiv a oceanelor), potrivit raportului.

Documentul publicat joi formulează recomandări referitoare la alimentaţie pentru a lupta împotriva încălzirii globale. Nu înseamnă să devenim neapărat vegetarieni, ci să ne schimbăm obiceiurile de consum, ţinând cont de specificul fiecărei ţări. Raportul subliniază că schimbarea obiceiurilor de consum şi de producţie alimentară este una dintre pârghiile pentru a acţiona împotriva încălzirii globale.

"Unele regimuri alimentare necesită mai mult sol şi apă şi produc mai multe emisii de gaze cu efect de seră decât altele", a spus unul dintre copreşedinţii grupului de experţi, Jim Skea, prezentând o sinteză a raportului.

Acest punct este abordat în special printr-o propoziţie din text: "Regimuri (alimentare) echilibrate bazate pe alimente vegetale, cum ar fi cele pe bază de cereale secundare (altele decât cele principale), leguminoasele, fructele şi legumele, fructele cu coajă lemnoasă (nucile) şi seminţele, precum şi alimentele de origine animală produse în sisteme rezistente, durabile, cu emisii reduse, oferă oportunităţi importante''.

Formularea acestei fraze alambicate a evoluat pe parcursul diferitelor versiuni scrise în ultimele luni şi consultate de AFP. Semn că fiecare cuvânt este analizat în cel mai mic detaliu şi că versiunea finală este rezultatul unui consens politic, după examinarea textului de către state.

Grupul de experţi nu recomandă totuşi un regim alimentar anume, pentru că nu acesta este rolul său. Grupul este responsabil de ghidarea deciziilor statelor privind clima.

"Giec nu face o recomandare cu privire la regimurile alimentare", a explicat Skea. "Ceea ce am subliniat, bazat pe dovezi ştiinţifice, este că unele regimuri alimentare au o amprentă de carbon mai mică".

Prin urmare, grupul de experţi nu pledează pentru trecerea la o dietă vegetariană (fără carne sau peşte) şi cu atât mai puţin vegană (fără nicio proteină animală), contrar celor susţinute de media înainte de publicarea raportului, scrie AFP.

Lucrări ştiinţifice anterioare au concluzionat fără echivoc că producţia de carne, prin creşterea intensivă a şeptelului, are mai multe efecte asupra mediului decât alte produse alimentare.

"Este evident că reducerea cererii de carne este un mod important de reducere a impactului sistemului alimentar asupra mediului", a declarat joi un specialist britanic, profesorul Alan Dangour, care a reacţionat la un studiu concomitent cu raportul IPCC.

Cu toate acestea, grupul de experţi care lucrează sub egida ONU are grijă să nu scrie negru pe alb că trebuie redus consumul de carne. În acelaşi mod, raportul Comitetului de experţi al ONU pentru biodiversitate (IPBES), publicat la începutul lunii mai, nu a solicitat în mod direct să se consume mai puţină carne. Formularea a fost atenuată din stadiul unei versiuni preliminare a raportului, un semn probabil al ostilităţii din partea unor ţări producătoare de carne, încheie AFP.AGERPRES/(AS - autor: Mariana Ionescu; editor: Mihaela Nicolaescu, editor online: Anda Badea)