Liderul indigen Raoni s-a întâlnit luni cu papa Francisc, un mare apărător al Amazoniei, regiune aflată în centrul discuţiilor ce vor avea parte în toamna acestui an în cadrul unei reuniuni mondiale a episcopilor din Biserica Catolică, informează AFP.

Aflat în turneu european, liderul indigen Raoni doreşte să transmită un semnal de alarmă în privinţa despăduririlor din Amazonia şi încearcă să obţină o finanţare de 1 milion de euro pentru protejarea rezervaţiei Xingu din Brazilia, ameninţată de exploatări forestierele şi de efectele provocate de industriile agroalimentare.

Vaticanul nu a emis un comunicat oficial despre această întâlnire, mulţumindu-se să difuzeze fotografii care îi prezintă pe cei doi lideri în timp ce făceau schimb de cadouri şi care au surprins momentul în care papa Francisc l-a îmbrăţişat pe Raoni.

Suveranul pontif s-a deplasat în ianuarie 2018 la Puerto Maldonado, o localitate rurală din sud-estul statului Peru, aflată în jungla amazoniană, unde s-au reunit mii de indigeni peruani, brazilieni şi bolivieni.

"Probabil, populaţiile autohtone amazoniene nu au fost niciodată atât de ameninţate pe teritoriile lor", a declarat, atunci, papa Francisc. El a denunţat, de asemenea, "foarte puternica presiune a marilor interese economice din domeniul petrolului, gazelor naturale, lemnului, aurului şi monoculturilor agroindustriale".

Pentru papa Francisc, acea primă călătorie în Amazonia a reprezentat punctul ce a marcat pregătirea Adunării mondiale a episcopilor (sinod) din octombrie 2019, consacrată acestei păduri care ocupă 43% din suprafaţa Americii de sud şi în care trăiesc aproape 3 milioane de indigeni.

Biserica Catolică este conştientă de istoria sângeroasă a evanghelizării Americii Latine în secolul al XVI-lea şi recunoaşte că nu a tratat întotdeauna cu respect populaţiile din Amazonia.

Însă ea este angajată în prezent în numeroase proiecte de ajutorare a populaţiilor amazoniene pentru a asigura păstrarea obiceiurilor şi a identităţilor acestora.

Amazonia deţine 20% din totalul cantităţii de apă dulce în stare lichidă de pe Terra, 34% din pădurile primare şi între 30% şi 50% din fauna şi flora mondială. Acest "plămân verde" se întinde pe teritoriile ocupate de nouă dintre cele 12 ţări din America de Sud, în primul rând în Brazilia (67%), Bolivia (11%) şi Peru (13%).

În enciclica "Laudato si", un document cu o tonalitate socială despre ecologie, papa Francisc a denunţat exploatarea pădurii amazoniene de către "uriaşe interese economice internaţionale".

"Opoziţia de stânga"

Suveranul pontif a subliniat, de asemenea, că pământul nu este un simplu bun economic pentru comunităţile aborigene, ci şi "un loc în care se odihnesc strămoşii lor, un spaţiu sacru cu care aceste comunităţi au nevoie să interacţioneze pentru a-şi susţine identităţile şi valorile lor".

La Roma şi, mai ales, în America de Sud, pregătirile sunt în plină desfăşurare pentru sinodul despre Amazonia, care se va desfăşura la Vatican în perioada 6-27 octombrie. Înainte de eveniment, Biserica Catolică a dorit să asculte într-o manieră directă doleanţele populaţiilor indigene.

Aproximativ 260 de puncte de întâlnire au fost amenajate pe suprafaţa acestui teritoriu uriaş sud-american, a dezvăluit secretarul executiv al Reţelei ecleziale pan-amazoniene (REPAM), Mauricio Lopez, la un colocviu organizat la jumătatea lunii martie în Roma.

Şi aproximativ 87.000 de indigeni, care fac parte din 140 dintre cele 390 de populaţii din Amazonia, au participat la acele întâlniri şi discuţii, în prezenţa majorităţii episcopilor catolici din regiune.

"Amazonia reprezintă un punct de echilibru pentru toată planeta", a declarat cardinalul brazilian Claudio Humes, preşedintele REPAM, coordonatorul sinodului. "Ne aflăm în faţa unei crize cu adevărat grave, confirmată de COP21 de la Paris", a adăugat el.

"Trista realitate este că 20% din Amazonia a fost deja despădurită", a precizat şi cardinalul peruan Pedro Ricardo Barreto Jimeno, vicepreşedintele REPAM.

Preşedintele brazilian de extrema dreaptă Jair Bolsonaro "s-a arătat împotriva acestui sinod" şi consideră că acea conferinţă episcopală braziliană ca pe o acţiune "a opoziţiei de stânga", a regretat cardinalul Humes, care a mai spus că misionarii din Amazonia se află pur şi simplu acolo pentru a asculta doleanţele oamenilor săraci.

După ce a preluat puterea în Brazilia în luna ianuarie, Jair Bolsonaro a diminuat sau suprimat finanţarea organizaţiilor care militează pentru protejarea indigenilor şi a încredinţat conducerea Ministerului Agriculturii unui fost lider din industria agroalimentară. AGERPRES/(AS - autor: Florin Bădescu, editor: Codruţ Bălu, editor online: Ady Ivaşcu)