Soluţia celor mai grave ameninţări la viitorul planetei se află... sub picioarele noastre, susţin anumiţi experţi, informează vineri AFP.

De la încălzirea globală la penuria de alimente sau suprapopularea planetei, pentru fiecare dintre aceste probleme este de ajuns să excavezi sub suprafaţa pământului, afirmă câţiva experţi intervievaţi de AFP în marja unui congres mondial despre tuneluri, desfăşurat săptămâna aceasta la Napoli (sudul Italiei).

"Ajungem la un punct din istoria noastră când trebuie să începem să căutăm spaţii noi", a precizat Han Admiraal, inginer civil specializat în ''subteran''.

Potrivit acestuia, eforturile necesare pentru a îndeplini şapte dintre cele 17 obiective fixate de ONU pentru dezvoltarea durabilă, de la poluarea urbană la foametea globală, ar putea fi considerabil înlesnite căutând spaţiu în zonele subterane.

"Nu pare că ne dăm seama că suntem pe cale de a pierde în fiecare an mari suprafeţe de pământ arabil într-un ritm alarmant, acolo unde, din contră, ar trebui să le mărim pentru a hrăni populaţia mondială în plină expansiune", explică acest expert.

Sau ''zonele subterane ar putea fi foarte uşor folosite pentru agricultură'', a afirmat acesta în timp ce vizita tunelul Bourbon, construit sub oraşul Napoli pentru a oferi regelui Ferdinand al II-lea de Bourbon o cale de evadare după revoltele din 1848.

Descoperirile ştiinţifice din domenii precum acvaponia, un sistem care combină cultura plantelor şi creşterea peştilor, poate totodată contribui la creşterea ofertei de produse alimentare, fără să fie nevoie de creşterea suprafeţelor cultivate, reducând în acelaşi timp semnificativ costurile de transport dacă astfel de ''ferme'' ar fi instalate sub oraşe.

Soia sau lupin în locul cărnii

Anumite plante precum feniculul, ridichea, coriandrul sau chiar salata verde sunt deja cultivate subteran, confirmă Han Admiraal.

"Putem să luăm în considerare cultivarea unor plante precum soia sau lupin, care pot fi utilizate pentru producerea unor alimente mai bogate în proteine, posibile substitute pentru carne", reducând astfel dependenţa faţă de unul dintre sectoarele care poartă cea o mare parte din responsabilitatea pentru încălzirea globală: industria cărnii.

"Vom putea totodată să ne gândim la utilizarea parcărilor subterane: suntem conştienţi că autovehiculele ucid oraşele. Suntem pe cale de a trece la maşina electrică, la maşini autonome sau la a partaja călătoriile. Întrebarea este, prin urmare, să aflăm dacă toate aceste spaţii vor fi din nou utile în viitor, în acelaşi fel în care sunt astăzi", a adăugat expertul.

De la Boston la Oslo, Rio de Janeiro, Seattle şi Sydney, infrastructuri precum autostrăzi cu mai multe benzi sunt deja construite subteran, iar spaţiile eliberate sunt convertite în parcuri, spune, la rândul său, Antonia Conaro, expert în planificare urbană.

"Oraşele care înregistrează o creştere accelerată a populaţiei şi care duc lipsă de resurse caută mijloace inovatoare pentru a se dezvolta", a explicat aceasta.

"Acestea preconizează spre exemplu construirea unor oraşe plutitoare, dar îşi dau seama că nu este neapărat soluţia cea mai bună întrucât afectează viaţa marină şi sunt dificil de realizat. Atunci de ce să nu căutăm sub pământ?", a adăugat Conaro, membră în comitetul internaţional dedicat spaţiului subteran Itacus, din care face parte şi Han Admiraal.

Metropole gigantice precum Singapore sau Hong Kong au început deja să îşi schimbe legislaţia pentru a permite universităţilor, bibliotecilor, cinematografelor şi centrelor comerciale de a se instala subteran.

Iar arborii care vor fi plantaţi pe terenurile recuperate în faţa betonului sau macadamului contribuie, de asemenea, pe cât de puţin, la lupta împotriva poluării atmosferice.

Locuirea subterană ar permite totodată populaţiei să se protejeze de fenomenele meteo extreme, cum ar fi cicloanele, amplificate în contextul încălzirii globale.

"În faţa inundaţiilor şi a altor catastrofe naturale, oraşul ar putea deveni astfel mai rezistent, dacă exploatăm potenţialul subteran", spune acest expert.

"Fibra optică poate transporta lumina sub pământ, iar în prezent este posibilă simularea unei luminozităţi nepoluante similare luminii naturale", a confirmat acesta.

Supravieţuirea plantelor fără lumina solară este subiectul a numeroase cercetări care încearcă să afle în special care este frecvenţa optimă din spectrul luminii pentru a permite fotosinteza, indispensabilă cultivării plantelor.AGERPRES/(AS-autor: Simona Tatu, editor: Mariana Ionescu, editor online: Anda Badea)