Miniştrii mediului din ţările membre G7 au adoptat luni o cartă a biodiversităţii, fără caracter obligatoriu, în contextul în care un grup de experţi din cadrul ONU a lansat un avertisment referitor la starea catastrofală în care se găseşte natura de pe Terra, potrivit AFP.

Cele şapte state puternic industrializate (Franţa, Canada, Germania, Statele Unite, Italia, Japonia şi Marea Britanie) au convenit totodată asupra redactării unui comunicat final comun, după două zile de discuţii, în care se află un paragraf distinct pentru marcarea divergenţelor cu Statele Unite pe probleme climatice.

''Andrew Wheeler a depus cu adevărat eforturi ca să putem avea acest comunicat comun'', a dat asigurări ministrul francez al Tranziţiei ecologice, François de Rugy, referindu-se la directorul Agenţiei americane de protejare a mediului (EPA), care a precizat, la rândul său, că discuţiile au fost ''productive''.

Cu toate acestea, Statele Unite au refuzat să se asocieze paragrafului 25 ''despre intensificarea obiectivelor noastre în ceea ce priveşte reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră'' şi au ''solicitat să fie adăugat un mic text, respectiv paragraful 26, care să reprezintă propria poziţie'', a precizat Francois de Rugy.

Acest paragraf indică faptul că ''Statele Unite îşi reiterează intenţia de a părăsi Acordul de la Paris pentru climă''.

"Recunoaştem nevoia unor măsuri transformatoare, la înălţimea provocării mondiale pe care o reprezintă biodiversitatea, şi suntem hotărâţi să ne asumăm partea noastră din această sarcină", se precizează în text.

Comisarul european pentru Mediu şi nouă ţări invitate (Mexic, Chile, Niger, Gabon, Egipt, India, Indonezia, Insulele Fiji, Norvegia) au luat, de asemenea, parte la această reuniune desfăşurată la Metz.

Carta adoptată de ţările G7 şi de o parte dintre ţările invitate va reprezenta ''soclul'' politicilor publice, a explicat secretarul de stat francez pentru Tranziţie ecologică, Brune Poirson.

Acest document fără caracter obligatoriu conţine trei secţiuni pentru ''accelerarea şi intensificarea eforturilor noastre de a stopa pierderea biodiversităţii'', ''încurajarea angajamentului altor entităţi'' şi ''susţinerea elaborării şi punerii în practică a unui cadru mondial post-2020 pentru biodiversitate'', fără să propună niciun obiectiv concret sau cuantificabil.

În toamna anului 2020 urmează să aibă loc reuniunea statelor membre ale Convenţiei ONU pe tema biodiversităţii biologice (COP15), la Kunming, în China, în cadrul căreia va fi fixată o agendă pentru protejarea biodiversităţii în anii următori, în urma eşecului înregistrat de omenire în privinţa îndeplinirii angajamentele pentru perioada 2011-2020.

Liderii politici îşi vor putea fonda deciziile pe raportul publicat luni de către grupul de experţi ONU pe tema biodiversităţii (IPBES).

Concluzia acestuia este fără drept de apel: un milion de specii animale şi vegetale sunt ameninţate cu dispariţia, iar declinul naturii nu va putea fi stopat fără schimbări majore la nivelul societăţii.

Acolo unde G7 recunoaşte ''posibilităţile economice inerente unei bune guvernări în domeniul mediului'', IPBES a lansat un apel liderilor lumii, îndemnându-i să gândească dincolo de PIB ca unitate de măsură a bogăţiei.

"Aceste declaraţii de bune intenţii (...) nu permit punerea sub semnul întrebării a unui model economic care privilegiază interesele multinaţionalelor", a criticat Greenpeace într-un comunicat.

Pentru Lucie Dufour din cadrul organizaţiei Réseau action climat (RAC) ''aceste declaraţii de intenţie erau indispensabile, dar încearcă să evite chestiuni esenţiale, precum stoparea subvenţiilor pentru energiile fosile''.

Franţa, care asigură în 2019 preşedinţia G7, speră ''să avanseze în ceea ce priveşte negocierile diplomatice astfel încât angajamentele să devină mai precise până la reuniunea G7 de la finalul lunii august, la Biarritz'', a precizat François de Rugy.(AS-autor: Simona Tatu, editor: Florin Bădescu, editor online: Adrian Dădârlat)