''O mare parte din natură este deja pierdută, iar ceea ce rămâne continuă să dispară''', conform constatării alarmante a grupului de experţi ai ONU în domeniul biodiversităţii IPBES reuniţi în această săptămână la Paris, potrivit unui proiect de raport de 1.800 de pagini obţinut de AFP.

Apă, hrană, energie, textile, minerale, medicamente... Natura oferă servicii inestimabile omului. Astfel, producţia agricolă, susţinută în special de sol şi insectele polenizatoare, este în continuă creştere, iar capturile de peşte au crescut cu 50% în ultimii 50 de ani. Peste 2 miliarde de persoane utilizează lemnul ca sursă de energie, iar între 25 şi 50% dintre produsele farmaceutice sunt derivate din natură. De asemenea, plantele şi microorganismele joacă un rol crucial în filtrarea apei şi aerului. Totodată, plantele şi oceanele absorb mai mult de jumătate din emisiile de dioxid de carbon responsabile de schimbările climatice.

Omul exploatează şi poluează natura mai mult ca oricând în istorie. Drept urmare, "în prezent, 75% din mediul terestru, 40% din mediul marin şi 50% din cursurile de apă prezintă semne importante de degradare", potrivit proiectului de raport citat vineri de AFP.

Mai mult de 40% din suprafeţele de pământ sunt în prezent agricole sau urbane şi doar 13% din oceane şi 23% din terenuri sunt încă "sălbatice", fiind situate în general în regiuni foarte îndepărtate sau neproductive.

"Peste o treime din terenuri şi trei sferturi din resursele de apă sunt utilizate pentru producţia agricolă şi creşterea animalelor", se arată în text. Însă degradarea solului a redus productivitatea agricolă pe mai mult de 20% din suprafeţele terestre, afectând peste 3 miliarde de persoane.

Agricultura continuă să se extindă, mai ales ''în detrimentul pădurii tropicale''.

Între anii 1990 şi 2015, acoperirea forestieră la nivel mondial a scăzut cu aproximativ 6%, de la 4,28 miliarde de hectare la 3,99 miliarde de hectare.

Cu aproape 60% din populaţia lumii care trăieşte în oraşe, zonele urbanizate s-au dublat din 1992, luând locul mai ales al savanelor şi păşunilor.

Poluarea este mai greu de evaluat, însă utilizarea îngrăşămintelor a crescut.

Peste 80% din apele reziduale de pe planetă sunt deversate în mediul înconjurător fără a fi tratate şi, în acelaşi timp, ''între 300 şi 400 de milioane de tone de metale grele, solvenţi, nămol toxic şi alte deşeuri sunt evacuate în ape în fiecare an'', potrivit documentului. Astfel, "40% din populaţia lumii nu are acces la apă potabilă curată", menţionează textul.

Nici în oceane situaţia nu este mai bună - aici se deversează în fiecare an milioane de tone de plastic. Cele 70.000 de nave din flota de pescuit industrial acoperă "cel puţin 55%" din mări şi "aproape 75% din principalele stocuri de peşte" sunt în prezent epuizate sau supraexploatate.

Oamenii de ştiinţă estimează la aproximativ 8 milioane numărul de specii de animale şi plante de pe planetă. Doar o parte dintre acestea sunt însă evaluate. Astfel, aproximativ 25% din cele aproximativ 100.000 de specii revizuite de Uniunea Internaţională pentru Conservarea Naturii (IUCN) pentru faimoasa sa ''Listă Roşie'' sunt clasificate pe cale de dispariţie, iar 872 au dispărut în 500 de ani.

Însă documentul IPBES prezintă o imagine mai dramatică: între 500.000 şi un milion de specii ar fi astăzi în pericol.

Extrapolând, ''probabil că cel puţin un milion de specii de animale şi plante (...) sunt în prezent ameninţate cu extincţia'', se arată în proiectul de raport.

Utilizând o altă metodă de estimare bazată pe dispariţia habitatului, oamenii de ştiinţă ajung la cifra probabil ''prudentă'' de o jumătate de milion - inclusiv mai mult de 3.000 de vertebrate şi peste 40.000 de plante. Aceste specii sunt probabil ''condamnate la moarte'' ca urmare a daunelor cauzate deja habitatului lor.

Proiectul de raport notează de asemenea un ''declin generalizat'' al populaţiilor de animale, din mediul acvatic şi de pe uscat, chiar dacă studiile se concentrează în principal asupra vertebratelor. Toate acestea pe lângă o scădere a diversităţii genetice, notează AFP.

Capitala Franţei găzduieşte, în perioada 29 aprilie - 4 mai, a 7-a reuniune Plenară a Platformei Interguvernamentale privind Biodiversitatea şi Serviciile Ecosistemelor (IPBES-7).

Cea de-a 6-a ediţie a reuniunii, organizată anul trecut la Medellín, s-a încheiat cu avertismente severe privind degradarea 'critică' a terenurilor, dar cu speranţa de a putea atinge câteva ţeluri cuprinse în Obiectivele Aichi pentru Biodiversitate, stabilite în Japonia pentru 2020.

IPBES este un organism interguvernamental, care are în prezent 132 membri şi care evaluează starea biodiversităţii şi serviciile ecosistemelor furnizate către societate, ca răspuns la solicitările factorilor de decizie.

IPBES este organizat şi funcţionează sub auspiciile entităţilor Organizaţiei Naţiunilor Unite: UNEP, UNESCO, FAO şi UNDP, iar funcţionarea sa este gestionată de UNEP. AGERPRES/(AS - autor: Dana Purgaru, editor: Mariana Ionescu, editor online: Gabriela Badea)