Europa trebuie să se pregătească pentru epidemii - precum Chikungunya în Italia, febră denga pe Coasta de Azur - ce erau rezervate până acum regiunilor tropicale, au prevenit oamenii de ştiinţă, deşi ritmul şi amploarea acestei expansiuni rămân dificil de prognozat, informează AFP.

"Încurajate de modificările climatice, voiaje şi comerţul internaţional, epidemiile şi bolile vectoriale (transmise de insecte precum ţânţari şi căpuşe, n.r.) se vor dezvolta pentru a afecta o mare parte din Europa în deceniile următoare", au subliniat experţii în sănătate, reuniţi cu ocazia unui congres organizat în Amsterdam.

Toate ţările din spaţiul mediteranean sunt deja vizate, a precizat Giovanni Rezza, directorul departamentului de boli infecţioase din cadrul Institutului superior de sănătate din Roma.

Cel mai îngrijorător eveniment recent este epidemia de chikungunya care a lovit Italia în vara anului 2017, provocând "peste 400 de cazuri" şi "un eşec în diagnosticarea precoce", întrucât maladia nu a fost identificată de autorităţile publice decât după mai multe săptămâni, favorizând infectarea unor noi persoane, a subliniat acelaşi cercetător.

Misiunea de reperare timpurie a bolii este cu atât mai dificil de realizat în Italia cu cât ţânţarul-tigru, care transmite febra denga şi chikungunya, este de acum endemic în mare parte din această ţară.

De aici apare şi necesitatea consolidării vigilenţei acolo unde fenomenul este încă limitat, precum în Franţa şi pe Coasta de Azur, unde mai multe cazuri autohtone de febră denga au fost semnalate după anul 2014, a continuat profesorul Rezza, care şi-a prezentat concluziile despre aceste situaţii medicale recente la Congresul european de microbiologie clinică şi boli infecţioase, organizat la Amsterdam până marţi.

Din fericire, Italia, Spania, sudul Franţei, coasta croată şi Grecia sunt pentru moment "o zonă tropicală doar part-time": iernile sunt suficient de reci pentru ca transmiterea bolii să fie întreruptă.

Sisteme de alertare precoce

Însă, pe măsură ce perioadele cu temperaturi ridicate se lungesc, această "fereastră" pe durata căreia bolile pot să se propage va deveni tot mai largă, favorizând epidemiile mai importante, a avertizat Giovanni Rezza. El a subliniat şi faptul că este vorba despre "o schimbare pe termen mediu, nu scurt".

Cercetările prezentate de Jan Semenze, expert la Centrul European de Prevenire şi Control al Bolior (ECDC), o agenţie europeană cu sediul la Stockholm, arată, de asemenea, o extindere a teritoriului pentru căpuşe, vinovate de anumite encefalite virale şi pentru boala Lyme.

"Am observat o expansiune a căpuşelor cauzată de temperaturi mai ridicate, ele se extind spre nord şi la altitudini mai ridicate", a declarat pentru AFP acelaşi expert.

În mod similar, muştele de nisip (flebotom), principalul vector al bolii parazitare leishmanioză, ar putea găsi condiţii climatice favorabile la sosirea lor în Franţa, Germania şi sudul Marii Britanii până în 2060.

În faţa acestui fenomen, "agenţiile de sănătate publică trebuie să îşi îmbunătăţească supravegherea, de exemplu prin intermediul unor sisteme de alertare precoce, sensibilizarea mai amplă a profesioniştilor din domeniul sănătăţii şi a marelui public asupra riscurilor, dar şi trebuie să adopte strategii de control inovatoare, precum acţiunile comunitare" împotriva proliferării ţânţarilor, a subliniat profesorul Semenza.

ECDC ajută autorităţile publice prin "modelări computerizate în timp real ce prezintă locurile în care condiţiile climatice sunt favorabile transmiterii, pentru a ne spori monitorizarea şi consolida sistemele de supraveghere din acele zone", a explicat acelaşi expert.

Centrul european a dezvoltat un instrument care monitorizează temperatura şi concentraţia de sare a apei de mare, ilustrată printr-o hartă online (https://e3geoportal.ecdc.europa.eu/SitePages/Vibrio%20Map%20Viewer.aspx). Ea permite identificarea plajelor cu cele mai mari riscuri de prezenţă a bacteriilor din familia vibrio, vinovate de afecţiuni intestinale care pot fi uneori grave la om. AGERPRES/(AS - autor: Florin Bădescu, editor: Codruţ Bălu, editor online: Ady Ivaşcu)