Erupţiile recente ale unor vulcani din Filipine şi Japonia au fost urmate de un puternic seism care s-a produs în largul coastelor din Alaska. Este vorba oare despre o simplă coincidenţă sau despre un semn precursor al unei catastrofe de mare amploare? Experţii contactaţi de AFP au păreri unanime: Nu există nimic anormal în aparenta recrudescenţă a activităţii vulcanice şi seismice din "Cercul de foc al Pacificului".

Ce este "Cercul de foc al Pacificului"?

În această centură terestră, ce mărgineşte cel mai vast ocean al planetei, sunt concentrate unele dintre cele mai importante zone de subducţie din lume: plăcile scoarţei terestre se scufundă cu mare viteză geologică (mai mulţi centimetri pe an) sub alte plăci tectonice, acumulând astfel tensiuni uriaşe, care trebuie într-o bună zi să fie eliberate.

Din cei 500 de vulcani activi din lume, aproximativ 90% se află în acest arc de 40.000 de kilometri, care se întinde din Indonezia şi până în Chile.

Placa pacifică face parte din cele 12 plăci tectonice care formează litosfera, învelişul extern, rigid, al globului terestru. Acestea plutesc şi se deplasează deasupra părţii ductibile, deformabilă, a mantalei terestre, astenosfera.

Această placă este punctată de insule vulcanice precum Hawaii, unde se află Kilauea, unul dintre cei mai activi vulcani din lume. Ea deţine şi cel mai adânc punct terestru de pe Glob, înregistrat în Groapa Marianelor, unde alunecă sub placa Filipinelor (în punctul denumit Groapa Challenger - cu o adâncime de 11.033 de metri ).

În jurul Pacificului, seismologii se aşteaptă de zeci de ani la cutremure de pământ devastatoare în zonele cu "lacume seismice": Chile, Alaska, California (unde există ameninţătoarele Falii San Andreas), regiunea Tokyo, Noua Zeelandă şi în largul insulei indoneziene Sumatra - la sud de epicentrul uriaşului seism din 26 decembrie 2004, urmat de un tsunami care a făcut peste 168.000 de morţi în partea nordică a insulei Sumatra.

Trebuie oare să ne temem de un efect de domino?

Această zonă este spaţiul unor seisme cotidiene, multe dintre ele rămânând neobservate, care se produc în regiuni foarte puţin populate. Însă seria recentă de seisme a retrezit angoasele oamenilor, determinându-i pe anumiţi angajaţi ai Biroului Naţiunilor Unite pentru reducerea riscurilor de producere a unor catastrofe naturale să se declare alarmaţi în mesaje publicate pe Twitter.

"Zona Pacificului se află într-o perioadă de activitate", a confirmat Toshiyasu Nagao, un angajat al Centrului de cercetări pentru predicţii ale cutremurelor de pământ, afiliat Universităţii Tokai.

"Totuşi, această activitate este considerată ca fiind normală", a declarat acelaşi specialist nipon pentru AFP.

Diversele evenimente nu sunt asociate, a declarat şi Yosuki Aoki, profesor-asistent la catedra de Vulcanologie fizică din cadrul Universităţii Tokyo.

Vulcanii "alternează perioade active şi inactive, iar aceste fenomene recente fac parte din acest ciclu", a adăugat el.

În ce măsură putem prevedea seismele?

Atunci când se produce un seism, se creează tensiuni în jurul faliilor învecinate şi acest lucru tinde să genereze alte mişcări telurice, au explicat experţii, însă în niciun caz "nu putem să prevedem cutremurele de pământ şi erupţiile vulcanice", a insistat Shinji Toda, expert în prevenirea dezastrelor naturale la Universitatea Tohoku.

"Ştiinţele Pământului nu sunt capabile să meargă atât de departe", a adăugat profesorul nipon.

Departe de a susţine teza unei creşteri alarmante a activităţii tectonice şi vulcanice, profesorul Toshiyasu Nagao consideră că perioada actuală este relativ calmă prin prisma cutremurelor produse la nivel planetar.

"S-a produs un seism în Alaska în urmă cu câteva zile (cu magnitudinea de 7,9), însă cutremure de pământ atât de puternice se produc cu regularitate în această regiune", a reamintit specialistul japonez.

AGERPRES/(AS - autor: Florin Bădescu, editor: Codruţ Bălu, editor online: Gabriela Badea)