De aproape treizeci de ani, Steve Ludwin se injectează cu venin de şarpe. Este o practică din cauza căreia a fost pe punctul de a-şi pierde viaţa, dar care ar putea să salveze alte câteva mii, deoarece, graţie lui, oamenii de ştiinţă încearcă să creeze un nou tip de antivenin, informează AFP.

O expoziţie dedicată veninului, organizată la Muzeul de Istorie Naturală din Londra, deschisă în perioada 10 noiembrie 2017 - 13 mai 2018, consacră un scurtmetraj acestui om graţie căruia ştiinţa medicală realizează progrese.

Instalat în sufrageria apartamentului său din centrul Londrei, acest muzician american în vârstă de 51 de ani, care s-a mutat în Marea Britanie, ţine cu fermitate capul unui Trimeresurus popeiorum, un şarpe originar din Asia, a cărui piele este colorată într-o nuanţă strălucitoare de verde. El extrage astfel câteva picături de venin. După câteva minute şi le injectează în braţ cu ajutorul unei seringi, un gest pe care îl repetă cu regularitate încă de la sfârşitul anilor 1980.

"Obsedat" de şerpi, Steve Ludwin a început să îşi injecteze cantităţi mici de venin în jurul vârstei de 20 de ani, inspirat de Bill Haast, un american pasionat de aceste reptile de la care extrăgea venin în cadrul unor programe de cercetări medicale.

"Pare o nebunie, dar în realitate acest lucru are efecte potenţial pozitive asupra sănătăţii", asigură Steve Ludwin. "Această metodă mi-a întărit sistemul imunitar. Nu am mai avut o răceală de 15 ani", a adăugat el, înainte de a evoca şi o serie de efecte benefice împotriva îmbătrânirii.

"Nimic de-a face cu 'excursiile' provocate de droguri"

Însă această practică "nu are nimic de-a face cu 'excursiile' halucinogene de genul celor practicate de Jim Morrison", afirmă Ludwin. Injectarea cu venin "cauzează o suferinţă extremă, este foarte, foarte periculoasă şi eu nu încurajez pe nimeni să facă acest lucru", a adăugat el.

Ludwin şi-a injectat venin recoltat de la unii dintre cei mai periculoşi şerpi din lume - mamba negru, cobră, crotal - şi a suferit mai multe "accidente", inclusiv o supradoză din cauza căreia a fost pe punctul de a-şi pierde un braţ.

Pasiunea lui insolită a căpătat un nou sens de când o echipă de cercetători de la Universitatea din Copenhaga şi-a fixat ca obiectiv producerea unui antivenin cu ajutorul anticorpilor prelevaţi de la acest donator unic.

"Când îşi injectează venin, sistemul lui imunitar reacţionează. Sperăm să găsim copii ale anticorpilor lui, să îi izolăm, să îi testăm şi, în final, să putem să îi reproducem", a explicat pentru AFP Brian Lohse, profesor la Facultatea de Sănătate şi ştiinţe medicale din cadrul Universităţii Copenhaga.

Din 2013, patru cercetători lucrează cu normă întreagă la acest proiect, care se va încheia peste un an.

Dacă proiectul va avea succes, noul produs va fi primul antivenin de origine umană conceput pe baza anticorpilor recoltaţi de la un donator care şi-a injectat mai multe tipuri de venin de şarpe.

5,4 milioane de victime

Până în prezent, diversele tipuri de antidot sunt obţinute prin injectarea veninului - în cantităţi mici - într-un animal, cel mai adesea într-un cal, pentru ca medicii să recolteze apoi anticorpii produşi. Problema constă în faptul că "anticorpii derivaţi din animale sunt în zilele noastre destul de scumpi". "Preţul mediu al unui tratament la spital este cuprins între 2.000 şi 3.000 de dolari şi poate să ajungă până la 14.000 de dolari în anumite cazuri", a explicat Brian Lohse. În plus, acest tip de tratament poate avea efecte secundare.

În cazul unui antivenin derivat de la un pacient uman, "nu vom putea să excludem complet riscul de apariţie a unor alergii, dar probabilitatea este mult mai scăzută decât în cazul anticorpilor proveniţi de la animale", a adăugat profesorul Lohse.

Acelaşi cercetător consideră că noul antivenin va costa în jur de 100 de dolari şi speră că va putea să îl distribuie în mod gratuit în ţările de risc, cu sprijinul guvernelor, ONG-urilor, UNICEF şi OMS (Organizaţia Mondială a Sănătăţii).

Potrivit OMS, muşcăturile de şarpe reprezintă o chestiune de sănătate publică "neglijată". Organizaţia estimează că în fiecare an aproximativ 5,4 milioane de persoane din lumea întreagă sunt muşcate de şerpi, iar între 81.000 şi 138.000 dintre ele mor din această cauză.

"Ştiinţa şi, poate, viitoarele victime ale şerpilor vor putea să îi mulţumească lui Steve pentru eforturile sale, dar, pe de altă parte, este foarte periculos să te autoimunizezi astfel", a declarat Brian Lohse.

"Steve s-a pus singur într-un pericol grav de mai multe ori", a reamintit cercetătorul danez, care îi descurajează cu fermitate pe cititori să urmeze exemplul temerarului britanic. AGERPRES/(AS - autor: Florin Bădescu, editor: Mariana Ionescu, editor online: Gabriela Badea)

Sursa foto: Steve Ludwin / Twitter

Citește și:

* ''VENINUL: UCIGAȘ ȘI MEDICAMENT'' În lumea uneia dintre cele mai distructive forțe ale naturii

* ''VENINUL: UCIGAȘ ȘI MEDICAMENT'' Cinci animale veninoase nebănuite

* ''VENINUL: UCIGAȘ ȘI MEDICAMENT'' A mușca sau a fi mușcat: O discuție cu un specialist despre diferența dintre venin și otravă

* ''VENINUL: UCIGAȘ ȘI MEDICAMENT'' Veninul, de la substanță provocatoare de dureri agonizante sau moarte la medicament