''VENINUL: UCIGAŞ ŞI MEDICAMENT'' În lumea uneia dintre cele mai distructive forţe ale naturii
De la şerpi şi miriapode, la melci şi scorpioni, expoziţia ''Veninul: Ucigaş şi medicament'', ce poate fi vizitată la Muzeul de Istorie Naturală din Londra, explorează una dintre cele mai distructive forţe ale naturii, înzestrată atât cu puterea de a ucide, dar şi cu cea de a vindeca.
De-a lungul timpului, oameni din diferite culturi au descoperit modalităţi creative de a neutraliza sau a valorifica veninul, iar astăzi, unele dintre veninurile cele mai periculoase din lume pot salva vieţi.
''Veninul se găseşte peste tot în lumea naturală, în orice loc de pe glob, şi nu mereu aşa cum te-ai putea aştepta. Există furnici cu venin mai puternic decât cel al cobrelor, iar alte animale veninoase sunt în mod obişnuit servite printre fructele de mare'', spune expertul în venin al muzeului, Ronald Jenner.
Expoziţia a avut nevoie de trei ani pentru ca ideea iniţială să se transforme în realitate, iar transportarea corpului conservat al unui dragon de Komodo dintr-o aripă a muzeului în alta s-a dovedit a fi una dintre cele mai mari provocări. Planificând cu atenţie fiecare mişcare, echipa de experţi a reuşit să mute cu bine şopârla de mari dimensiuni care este gata acum să-şi impresioneze vizitatorii în noua sa casă.
Vizitatorii expoziţiei, deschisă în perioada 10 noiembrie 2017 - 13 mai 2018, pot admira o fiinţă veninoasă vie, capul unei vipere gaboon - specia cu cei mai mari colţi veninoşi -, insectele cu cel mai dureros venin, uimitoarea floare arici de mare, al cărei venin poate provoca paralizie musculară, viaţa neobişnuită a unui scorpion imperial sau meduza veninoasă care poate ucide un om cu ''îmbrăţişarea'' ei în mai puţin de cinci minute.
Cotidianul The Guardian prezintă o parte din exemplarele expuse şi câteva informaţii inedite despre acestea.
Păianjenul cu pâlnie din Sydney (Atrax robustus). Peptidele din veninul acestei insecte ar putea preveni sechelele provocate de atacurile cerebrale, cred cercetătorii.
Furnica secerătoare maricopa (Pogonomyrmex maricopa) trăieşte în Statele Unite şi în Mexic, este insecta cu cel mai toxic venin, în unele cazuri mult mai periculos decât al multor şerpi veninoşi. Efectele veninului său pot dura până la 12 ore şi nivelul durerii provocate este de trei pe ''Scara durerii înţepăturii de insecte a lui Schmidt''. Veninul acestei insecte era folosit de unele triburi de amerindieni pentru proprietăţile halucinogene.
Meduza de apă rece (Aurelia aurita) trăieşte în apele maritime britanice. Îşi foloseşte veninul pentru a-şi captura prada, dar nu reprezintă un pericol pentru oameni pentru că înţepătura ei nu poate străpunge pielea.
Ariciul de mare (Toxopneustes pileolus) este o dovadă a diversităţii mecanismelor de funcţionare a veninului pentru că această vieţuitoare îşi distribuie veninul nu prin spini, ci prin structuri de prindere asemănătoare ghearelor, care se cheamă pedicellaria.
Păianjenul păun. Aceste frumoase exemplare de păianjeni aparţin genului Maratus, familiei Salticidae, iar numele lor face referire la dansul de împerechere al masculilor în timpul căruia îşi ridică în aer abdomenul multicolor, pe care se găsesc de multe ori şi ţepi sau aripi laterale. În Australia există 70 de specii de Maratus, iar în China, o specie.
Galera portugheză (Physalia physalis) este un animal din ordinul celenteratelor, înrudit cu meduzele, dotat cu sifon ca mijloc de locomoţie şi care îşi foloseşte veninul pentru a paraliza şi omorî peşti şi alte creaturi de mici dimensiuni.
Puricele de frunze sau gândacul ''Dracula''. Spiritul contelui Dracula supravieţuieşte în această insectă descoperită şi botezată de cercetătorii voluntari ai Muzeului de Istorie Naturală din Londra. Cu toate acestea, insecta se hrăneşte cu sevă de plante, şi nu cu sânge uman.
Furnica de catifea (Dasymutilla gloriosa). Aceste insecte sunt de fapt viespi, dar au fost botezate aşa pentru că femelele, care nu au aripi, arată ca nişte furnici mari şi pufoase. Sunt renumite pentru înţepătura lor foarte dureroasă.
Vipera Gaboon (Bitis gabonica). Acest şarpe african are cei mai lungi colţi veninoşi dintre toţi şerpii şi poate injecta o cantitate impresionantă de venin într-o singură muşcătură. La persoanele muşcate, veninul cauzează dureri, sângerări, necroză şi afectează funcţionarea normală a inimii.
Tarantula mexicană cu picioare roşii (Brachypelma smithi). Aceşti păianjeni închişi la culoare au fost botezaţi după încheieturile de culoare portocalie. Sunt fiinţe paşnice, dar eliberează o substanţă toxică atunci când se simt în pericol, care poate cauza iritaţie. Înţepătura lor, deşi veninoasă, nu este mortală pentru oameni, dar poate cauza o durere echivalentă cu cea produsă de o albină sau o viespe.
Scorpionii sunt recunoscuţi pentru mecanismul lor distinctiv de injectare a veninului şi ghearele în formă de cleşti. Unele specii, precum ''death stalker'', sunt deosebit de veninoase pentru oameni, dar cea mai mare parte a exemplarelor sunt inofensive. Aproape toate speciile de scorpioni sunt solitare şi nocturne. Scorpionii au o trăsătură foarte neobişnuită şi aproape ''magică'', devin fluorescenţi sub lumină ultravioletă datorită unei substanţe din scheletul lor osos.
Broasca dungată galbenă ''săgeata otrăvită'' ( Dendrobates leucomelas). Similară cu alte broaşte veninoase, această specie, după ce mănâncă pradă toxică, cum ar fi o specie de furnici, produce alcaloizi cu acţiune toxică, pe care îi foloseşte în scop de apărare. Dacă broasca ingerează însă hrană netoxică, se detoxifică, iar arma chimică cu care se apără îşi pierde eficacitatea.
Cobra egipteană (Naja haje haje) produce un venin paralizant care o ajută să-şi captureze prada şi să se apere. Veninul ei este extrem de periculos, conţine neurotoxine şi citotoxine şi poate omorî un mamifer de mari dimensiuni în mai puţin de trei ore. Cu toate acestea, unele animale precum mangusta egipteană sau viezurele melivor au dezvoltat rezistenţă la efectele paralizante ale veninului şi pot chiar ucide şi mânca cobra. AGERPRES/(AS - autor: Simona Tatu, editor: Mariana Ionescu)
Sursa foto: www.nhm.ac.uk
Citește și:
* ''VENINUL: UCIGAȘ ȘI MEDICAMENT'' Cinci animale veninoase nebănuite
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Populațiile mici de animale sălbatice se pot redresa chiar și atunci când se află în pragul extincției (studiu)
Speciile cu mai puțin de 50 de exemplare rămase în sălbăticie nu sunt condamnate în mod automat la extincție, întrucât eforturile de conservare bine țintite pot salva o specie de la dispariția sa definitivă, potrivit unui studiu recent, informează Xinhua. Studiul, realizat de cercetători de la Universitatea Monash din orașul australian
Precipitații record și evacuări în estul Japoniei în timpul furtunii tropicale In-fa
Puternica furtună tropicală In-fa a adus joi precipitații record în estul Japoniei, unde agenția de meteorologie a emis alerte privind riscul de alunecări de teren și a îndemnat la evacuarea locuitorilor din zonele afectate, transmite EFE. Furtuna In-fa a adus precipitații istorice pe insula Niijima, situată la sud de capitala Toky
Climă/sănătate: OMS propune șase măsuri pentru salvarea a circa 1,6 milioane de vieți în fiecare an
Punerea în aplicare la nivel mondial a șase măsuri menite să limiteze efectele schimbărilor climatice asupra sănătății ar putea contribui la prevenirea a 1,56 milioane de decese pe an, generând în același timp beneficii economice substanțiale, conform unui raport al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) publicat miercuri și citat de AFP.
India/ Capitala New Delhi, învăluită într-o ceață densă și toxică
Nivelul de poluare atmosferă din New Delhi a depășit miercuri dimineață de peste 30 de ori pragul zilnic recomandat de Organizația Mondială a Sănătății, capitala Indiei fiind învăluită, încă de dimineață, într-o ceață toxică densă, relatează AFP. Această agravare a poluării survine la trei zile după intrarea în vigoare
Cutremur cu magnitudinea 5,5 în vestul Columbiei (EMSC)
Un cutremur cu magnitudinea 5,5 s-a produs marți în vestul Columbiei, în apropiere de orașul Tulua, a anunțat Centrul Seismologic Euro-Mediteranean (EMSC), citat de Reuters. EMSC a estimat inițial că seismul a avut magnitudinea 5,8, înainte de a o revizui la 5,5. Cutremurul s-a produs la o adâncime de 35
Depășirea pragului de încălzire globală amenință rezervele de gheață ale planetei, avertizează un studiu
Calotele glaciare din Groenlanda și Antarctica se topesc de circa șase ori mai rapid decât în anii 1990, în contextul încălzirii globale care amenință să provoace creșterea nivelului mării, mai multe avalanșe și nesiguranța aprovizionării cu apă, potrivit a două rapoarte publicate luni, informează DPA. Rapoartele, reali
Conferința ONU privind biodiversitatea, desfășurată în Armenia, se încheie într-o notă de optimism prudent
Organizațiile din domeniul protecției mediului au exprimat un optimism prudent la încheierea, sâmbătă, la Erevan, a celei de-a 17-a conferințe a ONU privind biodiversitatea (COP17), informează DPA. Circa 200 de state membre ale Convenției pentru Diversitate Biologică au negociat aproape două săptămâni în capitala Armeniei, încep&a
Discuții finale înaintea ultimei sesiuni plenare COP17 de la Erevan
Aproape 200 de state încearcă să ajungă la compromisuri de ultim moment, după două săptămâni de discuții marcate de dezacorduri profunde, înaintea ultimei sesiuni plenare a COP17 privind biodiversitatea în Armenia, transmite vineri AFP. Se așteaptă ca cele mai importante puncte să rămână în mare parte neschi
Bhutan/ O viitură în urma revărsării unui lac glaciar a produs pagube materiale; nu au fost raportați răniți
O viitură cauzată de revărsarea lacului glaciar Shintaphu a distrus elemente de infrastructură la izvoarele naturale Gasa Tshachu din regatul Bhutan, situat la poalele Munților Himalaya, potrivit unor articole apărute vineri în presă, informează Reuters. Nu au fost raportate persoane rănite sau decese, a precizat postul public BBS. Izvoare
Poluarea cauzată de incendii a provocat 3.560 de decese în Indonezia în septembrie (raport științific)
Poluarea legată de incendiile masive care au afectat Indonezia în ultimele luni a provocat aproximativ 3.560 de decese în această țară în luna septembrie, potrivit unui raport științific publicat joi, informează AFP. ''Deteriorarea calității aerului din cauza incendiilor de pădure și de vegetație din Indonezia a dus la creșterea bilan
VIDEO Filipine ridică nivelul de alertă după erupția vulcanului Mayon
Cel mai activ vulcan din Filipine a erupt vineri, expulzând în atmosferă un nor dens de cenușă, care a atins o înălțime de 3.000 de metri, ceea ce a determinat oamenii de știință să ridice nivelul de alertă, transmit agențiile de presă DPA și Xinhua.
Paiele de hârtie sunt mai dăunătoare pentru mediu decât cele din plastic (studiu)
Un studiu recent comandat de guvernul din Coreea de Sud a constatat că paiele de hârtie pot fi mai dăunătoare pentru mediu decât cele din plastic, ceea ce a dus la critici la adresa eforturilor țării de a înlocui plasticul, eforturi care au început în 2022, transmite site-ul Geekspin care citează publicațiile The Korea Herald și The Kore
Președinția COP31 solicită statelor angajamente pentru a face din AI 'o parte a soluției' pentru climă
Președinția COP31 a cerut țărilor să se angajeze voluntar să facă din inteligența artificială (AI) 'o parte a soluției la provocările climatice', mai degrabă decât o nouă sursă de creștere a emisiilor de gaze cu efect de seră, prin lansarea miercuri a unui prim document de politici pe această temă, transmite AFP. Această problemă
Fumul provenit de la incendiile de vegetație poate reduce producția parcurilor solare cu 70% (studiu)
Fumul provenit de la incendiile de vegetație de mare amploare poate reduce producția de energie solară cu până la 70% pe o rază de aproximativ 50 de kilometri față de focare și cu până la 30% pe o distanță de cel puțin 150 de kilometri, a dezvăluit un studiu australian recent, informează Xinhua. Cercetătorii au utilizat date meteor
Singapore/Pasionații de alergare se antrenează în centrele comerciale pentru a se feri de smog
Zgomotul pantofilor de alergare răsună, înainte de deschiderea magazinelor, pe culoarele climatizate ale unui centru comercial din Singapore, devenit un refugiu pentru alergătorii matinali pe fondul smogului sufocant de afară, relatează miercuri AFP. Calitatea aerului din Singapore a ajuns, în ultimele săptămâni, la cel mai scăzut nivel din u