De la şerpi şi miriapode, la melci şi scorpioni, expoziţia ''Veninul: Ucigaş şi medicament'', ce poate fi vizitată la Muzeul de Istorie Naturală din Londra, explorează una dintre cele mai distructive forţe ale naturii, înzestrată atât cu puterea de a ucide, dar şi cu cea de a vindeca.

De-a lungul timpului, oameni din diferite culturi au descoperit modalităţi creative de a neutraliza sau a valorifica veninul, iar astăzi, unele dintre veninurile cele mai periculoase din lume pot salva vieţi.

''Veninul se găseşte peste tot în lumea naturală, în orice loc de pe glob, şi nu mereu aşa cum te-ai putea aştepta. Există furnici cu venin mai puternic decât cel al cobrelor, iar alte animale veninoase sunt în mod obişnuit servite printre fructele de mare'', spune expertul în venin al muzeului, Ronald Jenner.

Expoziţia a avut nevoie de trei ani pentru ca ideea iniţială să se transforme în realitate, iar transportarea corpului conservat al unui dragon de Komodo dintr-o aripă a muzeului în alta s-a dovedit a fi una dintre cele mai mari provocări. Planificând cu atenţie fiecare mişcare, echipa de experţi a reuşit să mute cu bine şopârla de mari dimensiuni care este gata acum să-şi impresioneze vizitatorii în noua sa casă.

Vizitatorii expoziţiei, deschisă în perioada 10 noiembrie 2017 - 13 mai 2018, pot admira o fiinţă veninoasă vie, capul unei vipere gaboon - specia cu cei mai mari colţi veninoşi -, insectele cu cel mai dureros venin, uimitoarea floare arici de mare, al cărei venin poate provoca paralizie musculară, viaţa neobişnuită a unui scorpion imperial sau meduza veninoasă care poate ucide un om cu ''îmbrăţişarea'' ei în mai puţin de cinci minute.

Cotidianul The Guardian prezintă o parte din exemplarele expuse şi câteva informaţii inedite despre acestea.

Păianjenul cu pâlnie din Sydney (Atrax robustus). Peptidele din veninul acestei insecte ar putea preveni sechelele provocate de atacurile cerebrale, cred cercetătorii.

Furnica secerătoare maricopa (Pogonomyrmex maricopa) trăieşte în Statele Unite şi în Mexic, este insecta cu cel mai toxic venin, în unele cazuri mult mai periculos decât al multor şerpi veninoşi. Efectele veninului său pot dura până la 12 ore şi nivelul durerii provocate este de trei pe ''Scara durerii înţepăturii de insecte a lui Schmidt''. Veninul acestei insecte era folosit de unele triburi de amerindieni pentru proprietăţile halucinogene.

Meduza de apă rece (Aurelia aurita) trăieşte în apele maritime britanice. Îşi foloseşte veninul pentru a-şi captura prada, dar nu reprezintă un pericol pentru oameni pentru că înţepătura ei nu poate străpunge pielea.

Ariciul de mare (Toxopneustes pileolus) este o dovadă a diversităţii mecanismelor de funcţionare a veninului pentru că această vieţuitoare îşi distribuie veninul nu prin spini, ci prin structuri de prindere asemănătoare ghearelor, care se cheamă pedicellaria.

Păianjenul păun. Aceste frumoase exemplare de păianjeni aparţin genului Maratus, familiei Salticidae, iar numele lor face referire la dansul de împerechere al masculilor în timpul căruia îşi ridică în aer abdomenul multicolor, pe care se găsesc de multe ori şi ţepi sau aripi laterale. În Australia există 70 de specii de Maratus, iar în China, o specie.

Galera portugheză (Physalia physalis) este un animal din ordinul celenteratelor, înrudit cu meduzele, dotat cu sifon ca mijloc de locomoţie şi care îşi foloseşte veninul pentru a paraliza şi omorî peşti şi alte creaturi de mici dimensiuni.

Puricele de frunze sau gândacul ''Dracula''. Spiritul contelui Dracula supravieţuieşte în această insectă descoperită şi botezată de cercetătorii voluntari ai Muzeului de Istorie Naturală din Londra. Cu toate acestea, insecta se hrăneşte cu sevă de plante, şi nu cu sânge uman.

Furnica de catifea (Dasymutilla gloriosa). Aceste insecte sunt de fapt viespi, dar au fost botezate aşa pentru că femelele, care nu au aripi, arată ca nişte furnici mari şi pufoase. Sunt renumite pentru înţepătura lor foarte dureroasă.

Vipera Gaboon (Bitis gabonica). Acest şarpe african are cei mai lungi colţi veninoşi dintre toţi şerpii şi poate injecta o cantitate impresionantă de venin într-o singură muşcătură. La persoanele muşcate, veninul cauzează dureri, sângerări, necroză şi afectează funcţionarea normală a inimii.

Tarantula mexicană cu picioare roşii (Brachypelma smithi). Aceşti păianjeni închişi la culoare au fost botezaţi după încheieturile de culoare portocalie. Sunt fiinţe paşnice, dar eliberează o substanţă toxică atunci când se simt în pericol, care poate cauza iritaţie. Înţepătura lor, deşi veninoasă, nu este mortală pentru oameni, dar poate cauza o durere echivalentă cu cea produsă de o albină sau o viespe.

Scorpionii sunt recunoscuţi pentru mecanismul lor distinctiv de injectare a veninului şi ghearele în formă de cleşti. Unele specii, precum ''death stalker'', sunt deosebit de veninoase pentru oameni, dar cea mai mare parte a exemplarelor sunt inofensive. Aproape toate speciile de scorpioni sunt solitare şi nocturne. Scorpionii au o trăsătură foarte neobişnuită şi aproape ''magică'', devin fluorescenţi sub lumină ultravioletă datorită unei substanţe din scheletul lor osos.

Broasca dungată galbenă ''săgeata otrăvită'' ( Dendrobates leucomelas). Similară cu alte broaşte veninoase, această specie, după ce mănâncă pradă toxică, cum ar fi o specie de furnici, produce alcaloizi cu acţiune toxică, pe care îi foloseşte în scop de apărare. Dacă broasca ingerează însă hrană netoxică, se detoxifică, iar arma chimică cu care se apără îşi pierde eficacitatea.

Cobra egipteană (Naja haje haje) produce un venin paralizant care o ajută să-şi captureze prada şi să se apere. Veninul ei este extrem de periculos, conţine neurotoxine şi citotoxine şi poate omorî un mamifer de mari dimensiuni în mai puţin de trei ore. Cu toate acestea, unele animale precum mangusta egipteană sau viezurele melivor au dezvoltat rezistenţă la efectele paralizante ale veninului şi pot chiar ucide şi mânca cobra. AGERPRES/(AS - autor: Simona Tatu, editor: Mariana Ionescu)

Sursa foto: www.nhm.ac.uk

Citește și:

* ''VENINUL: UCIGAȘ ȘI MEDICAMENT'' Cinci animale veninoase nebănuite 

* ''VENINUL: UCIGAȘ ȘI MEDICAMENT'' A mușca sau a fi mușcat: O discuție cu un specialist despre diferența dintre venin și otravă

* ''VENINUL: UCIGAȘ ȘI MEDICAMENT'' Veninul, de la substanță provocatoare de dureri agonizante sau moarte la medicament

* ''VENINUL: UCIGAȘ ȘI MEDICAMENT'' Pasiunea insolită a unui muzician care își injectează venin de 30 de ani, pusă în slujba științei