Celule stem au potențialul de a vindeca boli grave, iar din miile de studii în derulare care explorează terapii celulare se prefigurează deja noi opțiuni de tratamente. Procentul recoltărilor de celule stem la naștere nu e însă în acord cu descoperirile medicale. O serie de mituri țesute în jurul prelevării placentei și țesutului ombilical sau al utilității acestora în tratarea cancerelor, bolilor neurologice sau autoimune fac unii părinți să aibă rețineri în a accesa acest serviciu.

Eficiența terapiilor cu celule recoltate la naștere din placentă și alte țesuturi perinatale este deja o realitate. Zeci de mii de pacienți au primit o a doua șansă datorită celulelor stem hematopoietice. Celulele din sângele de cordon ombilical sunt utilizate chiar și în România. Estimările arată că aproximativ 7% din proaspetele mame din România aleg să recolteze și să păstreze în condiții de criogenie celule stem din placentă, sânge și țesut ombilical pentru bebelușul lor, poziționându-ne pe locul secund în Europa, imediat după Portugalia, care înregistrează o rată de 10%.

Peste 85 de afecțiuni grave pot fi deja tratate cu ajutorul celulelor stem recoltate la naștere din placentă și cordonul ombilical, de la anumite tipuri de leucemie la scleroză multiplă, tulburări congenitale ale sângelui, neuroblastom sau tulburări metabolice, iar cercetătorii estimează că între 30 și 50 de noi terapii celulare ar putea fi aprobate până în 2030. Singurele necunoscute sunt cât de extinsă e plaja afecțiunilor tratabile cu celule stem și cât le va lua cercetătorilor să o acopere, identificând toate terapiile utile, confirmându-le și apoi introducându-le în circuitul medical.

În ciuda acestui fapt, există încă reticență în prelevarea țesutului placentar și a celui ombilical la naștere. De vină ar putea fi lipsa de informare și anumite povești fără bază științifică perpetuate în mediul online.  „Sunt numeroase mituri și informații rupte din context păguboase pentru viitor și sănătate. Multe sunt promovate de anumiți guru fără pregătire medicală, împiedicând părinții să facă un gest simplu, dar care ar putea salva viața oricărui membru al familiei, la nevoie.  Sfătuiesc viitorii părinți să se informeze numai din surse sigure, să discute cu medicul orice informație citită în online și să nu lase miturile să interfereze cu decizii importante, cum sunt cele medicale”, explică dr. Bogdan Coltor, reprezentant medical Cord Blood Center, prima și cea mai mare bancă de celule stem din România.

Mit versus realitate

Mit: În placentă nu sunt celule stem. Considerate în trecut deșeuri medicale, cordonul ombilical și, mai ales placenta, s-au dovedit a fi surse bogate de celule stem hematopoietice, care au capacitatea de a regenera măduva osoasă și sistemul imunitar, salvând viețile pacienților cu leucemie, limfom sau siclemie. De altfel, în placentă se regăsește cea mai mare cantitate și varietate de celule stem disponibilă la naștere.

Mit: „Recoltarea de sânge din cordonul ombilical ar putea afecta sau dăuna copilului meu”. Aceasta este o altă convingere lipsită de fundament științific. În realitate, placenta, sângele și țesutul din cordonul ombilical sunt recoltate după ce bebelușul s-a născut și cordonul a fost tăiat, procesul de prelevare neinterferând defel cu travaliul sau nașterea.

Mit: Terapiile celulare sunt experimentale. Realitate: eficiența celulelor stem în tratamentul a peste 85 de boli grave a fost certificată prin studii clinice, iar terapiile au fost aprobate și introduse în practica medicală.

Mit: Celulele stem dau rezultate numai în tratamentul bolilor de sânge. Realitate: deja au fost certificate terapii celulare pentru scleroza multiplă, neuroblastom și tulburări metabolice și s-au obținut rezultate remarcabile în studiile privind eficienței celulelor stem în tratamentul bolii Parkinson. Potențialele beneficii ale acestor terapii în alte afecțiuni grave fac în prezent subiectul a mii de studii aflate în diverse faze clinice.

Mit: Doar copiii pot beneficia de terapiile cu celule stem. Realitate: întreaga familie poate beneficia de celulele prelevate la nașterea bebelușului. Pentru aceasta este însă necesară recoltarea întregului țesut placentar. „Placenta conține cele mai multe tipuri de celule stem, într-o cantitate impresionantă, inclusiv celule imuno-evazive, cu exprimare redusă sau chiar zero a markerilor de compatibilitate HLA, care pot fi utilizate pentru orice membru al familiei. Prin recoltarea placentei în întregime, este asigurat accesul la multiple unități sursă de celule stem atât pentru copilul la nașterea căruia au fost recoltate, cât și pentru frații acestuia, pentru părinți sau bunici”, a declarat dr. Bogdan Coltor. Acest serviciu, de recoltare a placentei în întregime, este disponibil în România. De altfel, țara noastră este printre puținele din Europa, alături de Germania, Marea Britanie, Cehia și Slovacia, care oferă această facilitate.

Mit: Celulele stocate au termen de valabilitate limitat. Realitatea arată că sângele și țesutul criogenate și stocate corespunzător nu își pierd proprietăție. Băncile de celule stem există de mai puțin de 30 de ani, dar toate studiile au adus dovezi care indică spre capacitatea celulelor stem de a rămâne „nemuritoare”.

Mit: Recoltarea și stocarea au sens numai dacă există un istoric de boli de sânge în familie. Realitate: Chiar dacă nimeni din familie nu a avut astfel de afecțiuni, nu înseamnă că riscul pentru copil este zero, ci doar că este redus. În plus, celulele stem sunt utile și în tratamentul altor boli decât cele de sânge.

Mit: Dacă am recoltat și stocat celule stem la nașterea primului copil, nu e necesar să o mai facem și pentru fratele lui. În realitate, șansele ca doi frați să fie 100% compatibili este de numai 25%. Propriile unități de celule stem asigură cele mai bune șanse de a beneficia de o terapie, în cazul declanșării unei boli grave. „Terapiile celulare par a fi tratamentele viitorului, iar în acest context, un fond personal cu potențial terapeutic se poate dovedi foarte valoros. Mai mult, atunci când aceste celule recoltate la naștere sunt utilizate în scopuri regenerative, este necesară doar compatibilitatea grupei sanguine”, spune dr. Bogdan Coltor.