În conditii de pandemie, Federația Serviciilor de Securitate a sărbătorit vineri, 27 noiembrie, cea de a V-a ediție a Zilei Securității Private în România, într-un format online.

Începând din anul 2016, Federația Serviciilor de Securitate a decis să celebreze în fiecare an, în luna noiembrie, Ziua Securității Private, o zi dedicată celor care lucrează în acest sector cu o mare semnificație și importanță, atât din punct de vedere economic și social cât și din perspectiva contribuției importante pe care industria noastră o are la menținerea siguranței publice.

ALOCUȚIUNI DE DESCHIDERE

În deschiderea evenimentului au rostit alocuțiuni dl. Gabriel Badea, Președintele Federației Serviciilor de Securitate (FSS) și totodată al Asociației Române pentru Industria de Securitate (ARIS), d-na Catherine Piana, Director General al Confederației Europene a Serviciilor de Securitate – CoESS, dl. Martin Harvey, Președinte Euralarm, și dl. Liviu Mateescu, Președinte al Asociației Române pentru Tehnica de Securitate – ARTS.

În alocuțiunea de deschidere, dl. Președinte Badea a mulțumit participanților la Eveniment, invitaților, reprezentanților organizațiilor europene reprezentative CoESS și EURALARM. În continuare, i-a felicitat cu ocazia zilei Securității Private pe toți cei care lucrează în acest sector economic, peste 120.000 de oameni: agenți de securitate, tehnicieni în sisteme de securitate, dispeceri, personal de nivel managerial. A evidențiat efortul depus de companiile din acest domeniu și de angajații lor pentru a se adapta în acest an la condițiile dificile, determinate de criza sanitară și, în același timp, a apreciat determinarea acestora când, aflându-se în prima linie de risc epidemiologic, au continuat să-și facă datoria cu curaj și cu modestie. De asemenea, a mai arătat că, în continuare, sectorul va traversa o perioadă dificilă de criză economică, care însoțește criza sanitară, și care va continua să se facă simțită și în următorii ani. Acest context de criză se va adauga la dificultățile pe care sectorul le are deja de foarte multă vreme și în acest sens a amintit de cadrul legal deficitar, din cauza căruia la 25 de ani de la reglementarea legală încă nu a fost atins obiectivul de a ține infracționalitatea în afara industriei de securitate privată. Modul ineficace în care se aplică legea duce la perpetuarea unor racile ale industriei, o industrie în care operatorii serioși, care respectă legea, sunt concurați neloial de firme „cowboy”, care practică munca la negru sau la gri, evaziunea fiscală sau care abuzează de sistemul subvențiilor publice, sub privirile neputincioase ale autorităților. Această impotență a autorităților de a impune respectarea legii este principala cauză pentru care încă se mai lucrează în acest sector în condiții de mizerie și pe salariul minim pe economie. Aceasta este cauza pentru care, în ultimii ani, investitori străini serioși părăsesc sau ocolesc piața românească de securitate, prestigiul și buna reputație a industriei noastre având de suferit. Cu toate acestea, dl. Presedinte Badea a reiterat că, în pofida acestei situații dificile, Federația Serviciilor de Securitate și organizațiile patronale membre vor continua să-și urmeze obiectivele legate de promovarea intereselor legitime ale companiilor și oamenilor care pun profesionalismul și onestitatea pe primul plan și care reprezintă adevărata față a industriei securității private din România.

Ziua Securității Private este o sărbătoare dedicată acestor oameni, iar audiența de care se bucură Gala OSPA arată că oamenii care performează în acest domeniu sunt numeroși.

Doamna Catherine Piana a prezentat activitatea CoESS în perioada pandemiei, în special în direcția evidențierii și obținerii recunoașterii rolulului securității private ca serviciu esențial în situație de criză la nivelul Uniunii Europene. În tot acest timp CoESS a avut mai multe luări de poziție publice pe această temă. A arătat că deși în anumite țări europene rolul securității private a fost recunoscut de catre autorități, la nivelul Uniunii Europene acest sector încă suferă de un deficit în ceea ce privește recunoașterea publică a rolului său esențial, în special în situații de criză. A mai arătat că la nivelul CoESS există o preocupare în legătură cu efectele pe care această criză sanitară le va avea asupra securității private, ca de exemplu creșterea rolului tehnologiei în serviiciile de pază, a digitalizării, cu un impact direct asupra rolului, dar și a nivelului de competențe necesare agenților de securitate. Ceea ce este și mai îngrijorător, în opinia CoESS, este faptul că și acum, în aceste condiții de criză, autoritățile din domeniul achizițiilor publice din cele mai multe dintre țările europene acordă o pondere neglijabilă factorului „calitate” în selecția furnizorilor de servicii de securitate, fiind în continuare preferat criteriul „cel mai mic preț”.

În ceea ce privește efortul CoESS în direcția promovării conceptului de „best value” în toate achizițiile publice sau private de servicii de securitate, doamna Piana a evocat implicația organizației la nivel european în comitetul tehnic CEN TC 439, a cărui președinție este asigurată de CoESS, și care este dedicat furnizorilor de servicii de securitate. CoESS va acționa pentru impunerea acestui standard ca și document de referință atât în privința legislației europene privind infrastructurile critice cât și în cele privind achizițiile publice, ambele domenii de legiferare aflându-se în preocupările actualei Comisii Europene, care a inițiat deja proiecte de revizuire. CoESS va insista pe lângă Comisia Europeană ca, cel puțin în domeniul serviciilor de securitate pentru infrastructurile critice, criteriul de atribuire să fie exclusiv cel mai bun raport preț – calitate, în care proporția factorului calitate să fie de cel puțin 60%, iar furnizorii vor trebui certificați conform noului standard.

Pe lângă activitatea din domeniul standardizării, doamna Director General a mai evocat și implicarea CoESS în proiecte importante, relevante pentru industria de securitate privată, proiecte derulate la nivelul Comisiei Europene, cum sunt proiectele inițiate de Directoratul General pentru Ocuparea Forței de Muncă și Afaceri Sociale pentru combaterea muncii la negru la nivel european, precum și cel referitor la criteriile de fixare a salariulului minim pe economie în Uniunea Europeană.

Nu în ultimul rând, d-na Catherine Piana a elogiat și și-a exprimat recunoștința pentru contribuția și rolul activ în cadrul proiectelor CoESS ale Asociației Române a Industrie de Securitate (ARIS) și personal ale        d-lui Președinte Gabriel Badea, de ale cărui cunoștințe și experiență beneficiază colegii de breaslă din toată Europa.

În încheierea cuvântării sale, d-na Piana a concluzionat că organizația pe care o conduce va milita în continuare pentru recunoașterea rolului esențial al serviciilor de securitate privată în societate, dar în același timp un serviciu esențial trebuie să inspire încredere, iar această încredere nu poate fi dobândită atât timp cât calitatea nu este criteriul principal în contractarea serviciilor de securitate.

Domnul Martin Harvey a evocat cei 50 de ani de la crearea EURALARM, o bornă importantă în viața organizației, o sărbătoare care din păcate a fost amânată pe anul viitor pentru a putea fi celebrată la Bruxelles, așa cum trebuie, prin prezența fizică a membrilor organizației.

în continuare a arătat că, în ultima perioadă, EURALARM s-a consolidat prin extinderea echipei tehnice, ceea ce îi va spori capacitatea de acțiune, în special în relația cu Comisia Europeană.

Totodată a arătat preocuparea Euralarm pentru viitorul standardelor în domeniul securității, mai ales în condițiile în care și sistemele de securitate sunt influențate de noile evoluții tehnologice. A evocat activitatea Euralarm în cadrul CEN TC 79 și consideră că, în următorii ani, standardul EN 50131-1 va fi complet refăcut ca urmare a acestor demersuri.

În ceea ce privește standardul pentru mentenanța sistemelor, în acest moment se lucrează pentru standardul referitor la activitățile de service la distanță, care ar putea să fie publicat în luna ianuarie a anului viitor.

Euralarm este activă și în domeniul sistemelor automate de stingere a incendiilor, unde s-a constatat că există probleme de înțelegere în privința aplicării certificărilor unor componente la întregul sistem. În acest sens organizația a organizat un webinar cu peste 100 de participanți pentru facilita înțelegerea mecanismului de certificare în acest domeniu.

De asemenea, secțiunea Euralarm dedicată sistemelor de detecție a incendiilor este foarte activă. Principala problemă în acest domeniu este standardul pentru echipamentele destinate construcțiilor, aici existând divergențe de vederi între Euralarm și Comisia Europeană și din acest motiv lucrările în comitetul tehnic CEN TC 72 au fost întrerupte. Euralarm urmează să susțină discuții de clarificare cu reprezentanți ai Comisiei.

Totodată Euralarm participă la dezbateri cu Comisia Europeană și în ceea ce privește planul de redresare economică post-criză, în care industria de securitate trebuie să fie parte activă.

În încheiere, dl. Martin Harvey a enunțat câteva din preocupările viitoare ale Euralarm, ca de exemplu cybersecurity și inteligența artificială, și a prezentat raportul anual al organizației, care poate fi accesat de către toți cei interesați. Iar la final a urat sărbători fericite tuturor participanților la eveniment.

Atât d-na Piana, cât și dl. Harvey, au amintit cu plăcere  de vizitele de la București în cadrul edițiilor trecute ale Zilei Securității Private și și-au exprimat speranța că anul viitor vom putea sărbători față în față și nu doar în fața calculatorului.

Domnul Liviu Mateescu a mulțumit în cuvântul său oamenilor din industria de securitate pentru activitatea lor din acest an, efectuată în condiții deosebite, atipice, și care i-a adus adeseori în prima linie de luptă cu pandemia.

Și domnia sa a evidențiat rolul important jucat de securitatea privată, ca unul dintre garanții reperelor morale și legale ale societății.

În aceste momente dificile, de criză majoră, coeziunea și solidaritatea au valențe deosebite și, în acest sens, Federația Serviciilor de Serviciilor de Securitate - ca voce unică a sectorului securității private - este un exemplu. În calitatea domniei sale de vicepreședinte al Federației și președinte ARTS, domnul Mateescu a dat asigurări că vor fi mobilizate toate resursele necesare pentru susținerea intereselor comune și a făcut un apel pentru întreaga comunitate profesională, care în special în această perioadă trebuie să manifeste unitate și susținere reciprocă. În acest sens, a subliniat că, acum mai mult ca niciodată, încrederea și seriozitatea în relațiile contractuale sunt mai mult decât necesare. Criza nu trebuie folosită ca pretext pentru blocarea fluxurilor economice și înghețarea plăților către furnizori sau către bugetul de stat, de unde se susțin cheltuielile publice, inclusiv cele necesare combaterii pandemiei.

Totodată a apreciat în termeni elogioși atât pe organizatorii Zilei Securității Private cât și pe toți cei care au intrat în cursa pentru trofeele OSPA, care și-au câștigat dreptul și privilegiul de a fi recunoscuți ca cei mai buni din domeniul lor mai ales că, într-un an cu multe restricții și provocări, ei au continuat să lucreze cu dedicație și spirit inovativ. În acest context, domnia sa consideră că ar fi potrivit ca cei care câștigă trofeul în acest an să fie sărbătoriți cum se cuvine și la urmatoarea Gală din anul 2021, atunci când pot fi felicitați și cu o strângere de mână și o cupă de șampanie.

În încheiere, dl. Mateescu a făcut referire la responsabilitatea pe care o avem cu toții în ceea ce privește sănătatea noastră, a celor apropiați și mai ales a angajaților.

După alocuțiunile de deschidere, în continuarea evenimentului au avut loc două seminarii web pe teme extrem de relevante atât pentru sectorul securității private, cât și pentru publicul larg.

WEBINAR PANDEMIA CIBERNETICĂ

Primul dintre ele, intitulat „Pandemia Cibernetică – o incursiune live în DarkWeb și BioHacking”, a fost susținut de dl. Mădălin Dumitru, dublu laureat OSPA România.

În prezentarea sa, Mădălin Dumitru a trecut în revistă fenomenul „hacking”, făcând o descriere a tuturor formelor pe care le poate îmbrăca această activitate infracțională și a tipologiei infractorilor cibernetici.

De asemenea, a punctat faptul că, cel puțin în țara noastră, importanța măsurilor de securitate cibernetică nu este conștientizată suficient și din această cauză numărul sistemelor și rețelelor cibernetice utilizate de companiile din România este foarte mare. Conform statisticilor proprii, circa 98% din sisteme auditate de firma sa au prezentat vulnerabilități critice din perspectiva siguranței cibernetice.

A punctat asupra faptului că, în condițiile pandemiei, atacurile cibernetice au luat o amploare deosebit de mare. Mutarea unor activități în online, învățământ, lucru de acasă și altele a trebuit să se facă rapid, fără o tranziție prealabilă și fără luarea unor măsuri de securitate necesare atunci când se folosesc rețele de internet domestice pentru activități de natură economică. Creșterea activităților online în aceste condiții a dus la mărirea „suprafeței de atac” aflată la dispoziția hackerilor și în consecință rata lor de succes în ducerea până la capăt a infracțiunilor cibernetice a crescut și ea. De asemenea, a crescut numărul atacurilor cibernetice asupra conturilor de pe rețele de socializare, odată cu lărgirea posibilităților de monetizare în aceste medii. Sunt vizate conturile unor vedete sau ale așa numiților „influenceri”. Echipamentele mobile, precum telefoanele și tabletele, unde sunt stocate foarte multe date personale, sunt de asemenea foarte vizate de hack-eri. Există date că „cifra de afaceri” rezultată din „cyber crimes” a atins cel mai mare nivel în timpul pandemiei.

Conform estimărilor sale, fenomenul criminal în mediul online va continua să evolueze. În acest sens, dl. Mădălin Dumitru anticipă că, în viitor, odată cu extinderea unor noi tehnologii precum dronele sau chip-urile utilitare personale și folosirea acestora în masă, hackerii vor fi tentați să interfereze în mod criminal și cu aceste sisteme.

Fenomenul infracționalității cibernetice este în strânsă legătură cu zona de internet cunoscută sub numele de „Dark Web”. În această zonă nereglementată se pot tranzacționa bunuri și servicii ilegale, dar tot aici se pot „închiria” servicii de hacking sau se pot procura programe ce pot fi folosite la comiterea de infracțiuni cibernetice.

De asemenea, în această zonă a internetului „se spală” banii (monede digitale) obținuți din infracțiuni cibernetice astfel încât infractorii să-și ascundă urmele și să-și păstreze anonimatul.

În concluzie, dl. Mădălin Dumitru subliniază că atacurile cibernetice pot fi la fel sau chiar mai devastatoare decât atacurile militare convenționale. De altfel, nu întâmplător aceste activități au fost incluse în arsenalul de război al armatelor multor state.

Ca recomandări privind securizarea împotriva atacurilor cibernetice, Mădălin Dumitru a insistat că primul pas este auditarea pentru identificarea vulnerabilităților pe baza cărora se pot lua măsuri proactive de securitate peronalizate.

WEBINAR – COMPETITIVITATE ȘI CALITATE ÎN SECURITATEA PRIVATĂ

Webinarul „Competitivitate și Calitate în Securitatea Privată” a fost moderat de dl. Gabriel Badea și i-a avut ca invitați pe Constantin Iordache, consultant de securitate, Niculae Ungar, specialist în tehnologie de securitate, Gino Laioș, manager de securitate, Silvian Pena, antreprenor în domeniul securității private, Ionuț Manole, evaluator de risc, și Cristian Solca, director în cadrul unei firme furnizoare de servicii de pază.

Dl. Badea deschis discuțiile, arătând că atât calitatea cât și competitivitatea serviciilor de securitate sunt teme îndelung discutate în interiorul industriei de securitate și, cu toate acestea, în prezent opinia generală converge către ideea că, în privința calității, serviciile de securitate lasă de dorit și piața serviciilor de securitate în România este dominată de comportamente concurențiale la limita legalității sau chiar   de-a dreptul infracționale, oricum incompatibile cu o industrie care are de-a face cu protecția unor valori fundamentale ale societății, precum dreptul la viață și integritate fizică și dreptul de proprietate.

Faptul că este încă nevoie de o mai mare conștientizare publică și un angajament privind importanța calității în serviciile de securitate o dovedește și faptul că, în prezent ca și acum 25 de ani, încă sunt necesare campanii de informare și promovare a calității și concurenței corecte în serviciile de securitate, una dintre acestea fiind ceea inițiată de firma de consultanță în securitate condusă de dl. Constantin Iordache.

Dl. Iordache a confirmat faptul că, într-adevăr, calitatea serviciilor are legătură cu modul în care este înțeleasă concurența în acest domeniu în care, în proporție de 80%, contractele sunt atribuite pe criteriul ”prețul cel mai mic”. În acest sens, campania pentru calitate i-a vizat în primul rând pe beneficiarii acestor servicii de securitate, care trebuie să înțeleagă că nu prețul ci calitatea serviciilor este foarte importantă. Astfel, în cadrul campaniei sale au fost identificate și promovate 27 de elemente de calitate ale serviciilor de securitate care, odată întrunite, înseamnă într-adevăr un serviciu de securitate cu valoare adăugată.

Dl. Niculae Ungar, referindu-se la sectorul tehnologiei de securitate, arată că și în acest domeniu calitatea este mai mult decât necesară, iar calitatea înseamnă investiție, iar investițiile în calitate se regăsesc inevitabil în prețurile de vânzare. În același timp, însă, piața este foarte fragmentată, 80% din firmele de instalări sunt firme mici, care nu dau importanța cuvenită aspectelor și factorilor de calitate, respectiv nu au un cadru procedural adecvat și nu au implementate sisteme de asigurare a calității. De aceea, și pe acest segment al sectorului securității private competiția este centrată pe prețul cel mai mic. Consecințele acestei situații se reflectă în tendința de deprofesionalizare într-un sector în care calitatea nu mai este apreciată. În același timp, beneficiarii nu realizează că serviciile și echipamentele ieftine vin cu costuri ascunse care înseamnă mai multe cheltuieli cu întreținerea și remedierea defecțiunilor frecvente la lucrările de slabă calitate.

Totodată, legislația în domeniul achizițiilor publice favorizează contractările pe prețul cel mai mic, iar funcționarii nu vor să-și asume răspunderea pentru o achiziție pe criterii de calitate. În acest sens dl. Ungar consideră că este imperios necesar ca legislația în domeniul achizițiilor publice să fie schimbată astfel încât calitatea să fie criteriul principal în atribuirea contractelor.

Și dl. Silvian Pena insistă pe problema criteriului ”cel mai mic preț”, practicat în domeniul achizițiilor publice, și care nu lasă loc pentru diferențierea pe criterii de calitate. Domnia sa consideră că, practic, în aceste condiții companiile ofertante nu pot câștiga aceste contracte decât încălcând legea, într-un fel sau altul.

Chiar și atunci când sunt incluse criterii de calitate, aceste elemente de regulă nu au legatură cu calitatea intrinsecă a serviciilor și sunt incluse doar pentru a mima o conformare la legislația achizițiilor publice.

În aceste cazuri, domnia sa consideră că ar fi necesară intervenția autorității de reglementare în domeniul achizițiilor publice.

În ceea ce privește contractele cu beneficiari din sectorul privat, dl. Pena a arătat că, deși cel puțin în mediul corporatist se practică o anumită departajare pe criterii tehnice de calitate, în final contractul este atribuit tot pe criteriul ”cel mai mic preț”.

Ca o evoluție pozitivă, dl. Pena arată că sunt totuși și clienți care sunt receptivi la introducerea de noi tehnologii ca suport pentru serviciile de securitate, mai ales când acestea determină și anumite optimizări prin creșterea calității serviciilor, concomitent cu scăderea cheltuielilor de securitate.

Dl. Pena consideră însă că, în contextul unui efort conjugat și continuu de conștientizare a pieței privind necesitatea calității în serviciile de securitate întreprins de către organizațiile patronale și profesionale, de operatorii serioși din domeniu, dar și prin activitatea dusă de evaluatorii de risc la securitate fizică, într-un interval de 4-5 ani piața de securitate se va schimba în bine, calitatea urmând să devină criteriul principal de diferențiere între competitori.  

Pe de altă parte, Dl. Ionuț Manole, în calitatea sa de evaluator de risc, consideră că beneficiarul este „cheia” calității serviciilor de securitate. Un beneficiar care are cunoștințele necesare sau are angajat un manager de securitate competent, de regulă beneficiază și de servicii și de echipamente de securitate de cea mai bună calitate și eficiență. Domnia sa subliniază, de asemenea, că pentru a crește cererea de servicii și echipamente de calitate, securitatea nu mai trebuie privită simplu ca un „cost”, ci din perspectiva beneficiilor aduse de investiția în securitate care, la fel ca și cheltuielile pentru sănătate și securitate în muncă sau protecția la incendiu, reduce riscul unor evenimente cu efect perturbator al activității agenților economici. În acest sens, evaluatorul de risc are un rol important în ceea ce privește informarea, în sensul educării beneficiarilor, care trebuie să înțeleagă că, de fapt, ei sunt elementul principal în propriul lor sistem de securitate, care poate fi mai performant sau nu în funcție de calitatea elementelor pe care ei le introduc în acest sistem. Totodată, pe lângă servicii și tehnologie de calitate, pentru a obține un nivel de protecție la riscuri adecvat este nevoie și de un cadru procedural intern pe măsură. Din păcate, această înțelegere a securității din perspectiva calității nu se întâlnește deocamdată decât destul de rar și doar în mediul corporatist.

D-nul Gino Laioș adaugă că, în ceea ce privește calitatea serviciilor de securitate, aceasta este determinată și de modul în care beneficiarul serviciilor înțelege să își selecteze furnizorii, în baza unor criterii pregătite atent înainte de organizarea licitațiilor sau selecțiilor de furnizori, criterii corelate cu nevoile reale de securitate.  Domnia este de acord că nivelul exigențelor la care trebuie sa răspundă furnizorii de servicii trebuie să fie corelat cu un preț pe măsură. Pe de altă parte, consideră că modelul de achiziții de servicii de securitate pe criteriul ”celui mai bun raport preț calitate” nu este ușor de implementat la beneficiarii din sectorul public, în absența unei intervenții a statului în această direcție.

Dl. Cristian Solca spune că un furnizor de servicii de securitate poate să-și propună îmbunătățirea calității serviciilor nu doar prin investiții, ci și printr-o mai bună înțelegere a așteptărilor clienților și menținerea unor relații apropiate și a unor canale de comunicare deschise cu aceștia. De asemenea, este importantă comunicarea cu angajații proprii, care trebuie să înțeleagă și ei așteptările clientului vis-a-vis de serviciul de pază. Totodată, agenții de securitate trebuie selecționați în funcție de specificul obiectivului și trebuie instruiți continuu, inclusiv în baza unor incidente petrecute în alte obiective. Condițiile de lucru și de salarizare sunt și ele importante. Totodată, indicatorii cheie de performanță trebuie agreați și reciproc acceptați de către furnizor și beneficiari deopotrivă.  

Dl. Badea a concluzionat că, din păcate, realitatea concurenței pe prețuri în domeniul securității private se perpetuează, enumerând printre cauze cadrul legislativ neadecvat, un deficit de conștientizare a consecințelor unor servicii de securitate de proastă calitate la nivelul beneficiarilor, dar și lipsa de scrupule ale unor așa-ziși investitori în acest domeniu. În același timp, domnia sa a arătat că această realitate a concurenței pe preț domină mediul concurențial al securității private și în alte țări ale Uniunii Europene și a prezentat rezultatele unui studiu realizat în cadrul Comitetului de Lucru pentru Coeziune Europeană al CoESS, al cărui membru este. Pe de altă parte, s-a arătat încrezător că acțiunea conjugată a organizațiilor patronale și profesionale din domeniu, concomitent cu perfecționarea cadrului legislativ în domeniul securității private și al achizițiilor publice care se pregătesc la nivelul Uniunii Europene, sunt de natură să determine o schimbare în bine, în acest sens declarându-se de acord cu viziunea optimistă exprimată de dl. Silvian Pena.

GALA OSPA ROMÂNIA - 2020

Evenimentul a continuat cu Gala de decernare a Premiilor pentru Excelența Profesională în Securitatea Privată, OSPA România 2020.

În alocuțiunea sa de deschidere, Profesorul Martin Gill, fondatorul programului OSPA a felicitat Federația Serviciilor de Securitate, personal pe domnii Gabriel Badea și Bogdan Buzdugan, pentru că și în aceste condiții speciale au perseverat în organizarea Galei OSPA România. A felicitat pe toți finaliștii români și a mai explicat încă o dată de ce programul OSPA are o semnificație deosebită pentru industria de securitate. Astfel, el a arătat că OSPA este un program de recunoaștere a performanței profesionale care se bucură de credibilitate pentru că se bazează pe principii de etică, transparență, independență. Programul OSPA este derulat în acest moment în 12 țări. În acest an, gala din România a fost precedată de cele din Marea Britanie, India, Statele Unite și Benelux și va fi urmată, până la sfârșitul anului, de cele din Kenya și Germania.

În opinia domniei sale, securitatea trebuie să fie permanent la un nivel de excelență pentru a fi o măsură efectivă în prevenirea infracționalității. Pe de altă parte, consecințele lipsei de performanță în securitate pot fi deosebit de grave și pot afecta chiar vieți.

În continuare, Presedintele Juriului, d-na Iolanda Stăniloiu, a reiterat principiile pe care Juriul le aplică în departajarea candidaților și desemnarea câștigătorilor, respectiv valoarea socială, inovația, scalabilitatea și aplicabilitatea proiectelor jurizate.

În încheiere, d-na Stăniloiu a mai remarcat că, în acest an, industria de securitate a mai trecut un examen de maturitate și a mulțumit oamenilor din industria de securitate pentru contribuția lor la siguranța și la sănătatea publică, numindu-i niște „eroi anonimi”.

Câștigătorii premiilor OSPA România 2020 sunt:

Trofeul OSPA – Doamne de Excepție în Industria de Securitate

Alina Paul - CEO DO Security

Trofeul OSPA – Manageri si Directori de Securitate (in house)

Gino Laioș - Philip Morris International

Trofeul OSPA – Manageri/Directori (companii de securitate)

Doru Dragne – Global Security System

Trofeul OSPA – Instalatori/Integratori Sisteme de Securitate

Alexandru Zamfir – DO Security

Trofeul OSPA – Agenți de Securitate

Tudorița Traian - Guard One

Trofeul OSPA – Consultanți de Securitate (Evaluatori de Risc la Securitate Fizica)

Doru-Ionuț Manole – SMS Security

Trofeul OSPA – Cea mai bună inițiativă de CYBERSECURITY

Asociația Română pentru Asigurarea Securității Informației (ARASEC)

Trofeul OSPA – Pentru Întreaga Cariera dedicată Securității

Gabriel Traian

Felicitări tuturor participanților, finaliștilor și mai ales câștigătorilor! Și în acest an a fost o competiție strânsă, cu competitori deosebit de valoroși! Vă așteptăm și la ediția de anul viitor!

Mulțumim sponsorului nostru, Azitrend, pentru susținere, și firmei Backstage Production, care a asigurat suportul tehnic pentru desfășurarea online a acestui eveniment.

Audiența evenimentului a fost deosebit de numeroasă, peste 350 de persoane s-au înregistrat pe platforma online. Evenimentul transmis live pe Facebook a avut și peste 850 de vizualizări!

Dacă doriți să revedeți evenimentul puteți accesa linkul de mai jos:

https://www.facebook.com/FederatiaServiciilorDeSecuritate/videos/410318233345700

Urăm tuturor colegilor din industria securității private Sărbători fericite și multă sănătate și fericire!

Vă așteptăm, cât mai numeroși, la ediția de anul viitor!