Ministrul Mediului, Costel Alexe a demis-o săptămâna trecută pe Gabriela Dorojan din funcția de Comisar General al Gărzii Naționale de Mediu dar aceasta a ajuns ziua următoare în funcția de șefă a Agenției pentru Protecția Mediului Ilfov cu atribuții în autorizarea gropii de gunoi Glina.

Ancheta privind cianurile depozitate la groapa de gunoi Glina alături de alte deșeuri extrem de periculoase a fost finalizată iar făptuitorii au fost condamnați la 5 ani de închisoare.

Potrivit procurorilor care l-au trimis în judecată pe Tofan, condamnat pe baza rechizitoriului lor, la 5 ani de închisoare, deșeurile cu cianuri de la Aro, care au ajuns la groapa de gunoi Glina, nu puteau fi stocate la niciun depozit din România.

Înca un apel deschis al locuitorilor din Comuna Glina, Popești Leordeni și a celor din cartierele învecinate cu groapa de gunoi Glina, respectiv: Berceni, Titan, Sălăjan, Pantelimon și 23 August pentru a arăta autorităților cum se încearcă în aceste zile autorizarea pe ascuns și în baza unor documente false a gropii de gunoi Glina sub masca unei instalații de sortare de către APM Ilfov.

Un pericol extrem de mare pentru București și pentru sănătatea publică este tolerat de Agenția pentru Protecția Mediului Ilfov care nu dorește să verifice dacă societatea Ecorec S.A. sau reprezentanții acesteia care solicită autorizarea unei activități cu un impact enorm asupra sănătății populației sunt legal reprezentați la Registrul Comerțului sau administatorii acesteia au mandat valabil să facă solicitări de asemenea imporanță pentru o activitate ce impactează major factorii de mediu din jur.

Comisia Europeană s-a sesizat asupra pericolului pentru mediului înconjurator și sănătatea populației generat de existența gropii de gunoi de la Glina, groapă de gunoi administrată de firma Ecorec S.A. și aflată la o distanță de 70 de metri de casele locuite ale cetățenilor, deși legea prevede o distanță de minim 1000 metri.

Se confirmă astfel chiar de către Comisia Europeană faptul că groapa de gunoi de la Glina este un adevarat focar de infecție ce încalcă toate prevederile legale naționale și europene privind depozitarea deșeurilor.

Scurt istoric al activității de la groapa de gunoi Glina din ultimii 20 de ani care a determinat în mod justificat Comisia Europeana să se sesizeze asupra pericolului pentru mediul înconjurator de la marginea Bucureștiului:

1. În anul 1999 se încheie un contract între societatea Ecorec S.A. și Primăria Popești Leordeni privind concesionarea unei suprafețe de 100 de hectare de teren pe care se află vechea groapă a Bucureștiului, Ochiul Boului deja contaminată și poluată la acea vreme, fără a se organiza o licitație publică sau o altă procedură de achiziție publică obligatorie la acea vreme ca și în prezent.
2. În anul 2001 societatea Ecorec S.A. a intrat în rețeaua internațională de spălare de bani Ciancimino, folosind ani de zile activitatea de la groapa de gunoi Glina ca paravan în realizarea infracțiunilor de spălare de bani.
3. În anul 2002, Ecorec S.A. încheie ilegal un contract de concesiune cu Primăria Popești Leordeni în care se stabilește o plata de 5000 de dolari pe an pentru a folosi o suprafață de peste 100 de hectare de teren.
4. În anul 2002 Agenția pentru Protecția Mediului Ilfov eliberează Autorizația Integrată de Mediu societății Ecorec S.A. aflată la o distanță de 70 de metri de casele oamenilor încălcând cele mai elementare norme de mediu din România și din Comunitatea Europeană sfidând locuitorii și comunitățile locale din jurul acestui focar de infecție.
5. În anul 2004 si 2005 presa internațională semnalează depistarea deșeurilor periculoase transfrontaliere de origine italiană și introduse pe ascuns în cadrul gropii de gunoi Glina.
6. În anul 2007-2008 în acționariatul Ecorec intră reprezentanți ai familiei mafiote Ciancimino acuzați pentru spălarea de bani ai familiei mafiote.
7. În anul 2010 presa semnalează incendii violente la groapa de gunoi Glina care au pus în pericol casele și gospodăriile aflate la 70 de metri de incendiu, în acest context presa vremii a relatat că incendiile sunt declanșate intenționat pentru a arde deșeurile periculoase provenite din Italia și depozitate la groapa de gunoi Glina.
8. În anul 2011 – 2012 au loc alte incendii la fel de periculoase și cu același scop.
9. În anul 2012 aceeasi Agenție de Protecție a Mediului Ilfov acordă o nouă prelungire a Autorizație Integrată de Mediu pentru Ecorec, administratorul gropii de gunoi Glina deși infracțiunile de mediu, afectarea sanatatii populației și existența caselor și gospodăriilor la o distanță de 70 de metri erau demonstrate iar revoltele oamenilor din jur erau evidente.
10. În anul 2013 multe articole de preasă arată revolta cetățenilor privind condițiile grele de viață lângă muntele de gunoi nociv care le afectează sănătatea.
11. În anul 2014 cetățenii din București sunt zguduiti de aflarea faptului că la groapa de gunoi Glina au fost aduse cianuri de la platfoma Aro din Câmpulung și depozitate în apropierea caselor locuite, fiind alarmați de posibilitatea răspândirii acestora în tot orașul.
12. În anul 2015 au loc 2 incendii periculoase la groapa de gunoi Glina pe suprafețe mari de teren și cu o durata de câteva zile, cetățenii suspectând că aceste incendii sunt declanșate intenționat pentru arderea cianurilor aduse de la platforma Aro Câmpulung.
13. În anul 2016 presa relatează faptul că deșeurile menajere aduse la groapa de gunoi Glina sunt amestecate cu deșeuri periculoase somând autoritățile să încadreze groapa de gunoi Glina ca depozit de deșeuri periculoase.
14. În anul 2017 un nou scandal la groapa de gunoi Glina datorată amestecarii iodului radioactiv cu deșeurile menejere și posibilitatea poluării fântânilor și a terenurilor locuitorilor din jur aflați la o distanță de sub 70 de metri față de zona radioactivă.
15. În anul 2018 se ia decizia de închidere a gropii de gunoi Glina, presa relatând bucuria oamenilor care au suferit ani de zile poluarea și contaminarea alături de muntele de gunoi nociv.
16. Tot în anul 2018 asociații și administratorii Ecorec au fost arestați pentru infracțiunea de spălare de bani și utilizarea gropii de gunoi Glina ca și paravan pentru acestă periculoasă infracțiune de către Tribunalul din Roma.
17. În anul 2018, în data de 15.07.2018 a expirat mandatul membrilor consiliului de administrație și administratorilor, societatea rămânând fără reprezentant legal până-n prezent.
18. În anul 2018 au fost deschise mai multe dosare de urmărire penală cu autori cunoscuți având ca obiect infracțiuni comise de funcționari din cadrul Agenției pentru Protecția Mediului Ilfov, Ministerul Mediului, Direcția de Sănătate Publică Ilfov privind procesul de reautorizare a gropii de gunoi Glina.
19. În anul 2019 prin folosirea unor procuri false Corina Blănaru fostă angajată a Ecorec S.A. a depus la Agenția pentru Protecția Mediului Ilfov documentația de reautorizare a gropii de gunoi Glina sub masca unei instalații de sortare încercând să înșele vigilența autorităților. Această tentativă a fost respinsă de Agenția pentru Protecția Mediului Ilfov.
20. Tot în anul 2019 Corina Blănaru a încercat să cumpere influența președintelui Agenției Naționale pentru Protecția Mediului și a directorului Agenției pentru Protecția Mediului Ilfov în vederea reautorizării gropii de gunoi Glina, aceasta fiind primită în audiență în luna decembrie a anului 2019 de ambii funcționari publici fără ca aceștia să verifice identitatea persoanei sau dacă reprezintă cu adevărat societatea Ecorec S.A.
21. În anul 2020, luna ianuarie Corina Blănaru a revenit la Agenția pentru Protecția Mediului Ilfov prezentând procuri false și cu solicitări privind autorizarea Stației de sortare din cadrul gropii de gunoi Glina fără a avea mandat legal de reprezentare. Funcționarii publici din cadrul Agenției pentru Protecția Mediului Ilfov au verificat calitatea acesteia la Registrul Comerțului constatând că nu are calitate să formuleze aceste cereri.
22. În anul 2020, luna ianuarie, ziua 22, doamna Gabriela Dorojan, noul director al Agenției pentru Protecția Mediului Ilfov urmează să decidă sau să respingă  autorizarea celei mai periculoase gropi de gunoi din Europa, respectiv groapa de gunoi Glina sub masca autorizării unei instalații de sortare plasată pe terenul contaminat al gropii de gunoi fără acordul Ministrului Mediului, domnul Costel Alexe. 

Drama vieții oamenilor din Popești Leordeni, Glina și cartierele bucureștene limitrofe care au trăit în ultimii 15 ani printre gunoaie, cianuri, iod radioactiv și miros lângă un munte nociv de gunoi de peste 100 de metri înălțime, aflat la mai puțin de 70 de metri de casele locuite, a fost posibilă datorită infracțiunilor comise de administratorii, asociații sau împuterniciții societății Ecorec dar și de complicitatea funcționarilor publici care au făcut posibilă situația în care se găsesc acești oameni la ora actuală.

Suntem în anul 2020 și facem parte din spatiul Comunității Europene, în care s-a decis să se realizeze investiții pentru mediu și sănătatea populației de peste o mie de miliarde de euro pentru următoarea perioadă acordând o prioritate absolută acestei valori umane nepretuite. Și în România, instituțiile de mediu, Ministerul Mediului, Agențiile de Protecție a Mediului și funcționarii publici din domeniu ar trebui să îmbrățișeze același concept moral privind protejarea sănătății publice chiar dacă pentru moment nu sunt sume atât de mari aferente investițiilor în protecția mediului și sănătatea publică.    

Soluția pentru a scăpa România de procedura de infringement cu Uniunea Europeană și evitarea plăților de amenzi zilnice imense este introducerea cât mai rapidă a gropii de gunoi Glina în Programul de Închidere a Depozitelor Municipale Neconforme alături de cele 68 de gropi neconforme din țară și închiderea definitivă a acesteia în baza respectării Directivei 1999/CE.

Atitudinea publică, onestitatea și respectul față de cetățeni dat de Ministrul Mediului, domnul Costel Alexe la Comitetul Național pentru Deșeuri din data de 15.01.2020 este un exemplu excelent de implicare în respectarea legilor de mediu și în consecință de neautorizare a obiectivelor care pun în pericol viața și sănătatea cetățenilor dar și implicarea în identificarea funcționarilor publici din subordine care tolerează intenționat sau nu încălcarea legislației.