Înaintea unei dezbateri în Parlamentul European privind migrația ilegală, programată pentru miercuri la solicitarea Partidului Popular European (PPE), eurodeputatul bulgar Emil Radev (GERB/PPE) a identificat necesitatea protejării modului de viață european și riscurile de securitate generate de migrația ilegală drept principalele motive pentru convocarea discuției.

Radev a declarat că migrația reprezintă o problemă deosebit de îngrijorătoare pentru Uniunea Europeană de mai bine de un deceniu, menționând țările nordice - și Suedia în special - unde, potrivit declarațiilor sale, există 'un război la scară largă, cu explozii și arme automate', implicând bande formate din migranți de primă sau a doua generație.

El a subliniat, de asemenea, dificultățile cu care se confruntă UE în returnarea migranților ilegali către țările de origine, invocând Afganistanul, care a refuzat să primească avioane cu migranți din Germania. 'De acum înainte, trebuie să folosim limbajul diplomației și să influențăm aceste țări. Trebuie să ne asigurăm că UE utilizează instrumente comerciale. Nu putem acorda drepturi sau preferințe de liber schimb unei țări care, în mod efectiv, nu își îndeplinește obligațiile de a-și reprimi migranții ilegali. Nici nu putem oferi ajutor țărilor care obstrucționează efectiv returnarea migranților ilegali', a declarat eurodeputatul bulgar.

Radev a evidențiat riscul pe care migrația ilegală îl reprezintă pentru modul de viață european. 'Au existat apeluri ca piețele de Crăciun să nu mai fie numite piețe de Crăciun, ci piețe de iarnă', a spus el, descriind acest lucru drept 'un atac direct asupra modului nostru de viață'. 'Europa are propriile sale valori. Da, este adevărat că îi ajutăm pe cei care fug de război și pe cei aflați în nevoie, dar ne respectăm valorile și vrem să trăim aici, în Europa, așa cum am trăit de secole', a adăugat el.

Potrivit lui, problema remodelează și peisajul politic, întrucât partidele de extremă dreapta exploatează subiectul și, în pofida lipsei unor soluții reale, devin forțe politice dominante în mai multe state membre ale UE.

Radev a descris adoptarea Pactului UE privind migrația drept un succes, menționând că acesta simplifică procedurile administrative și reduce la două sau trei săptămâni procesul de stabilire a faptului dacă o persoană are dreptul la azil sau este un migrant economic care ar trebui plasat într-un centru de tip închis la frontierele externe ale UE. El a explicat că termenele pentru implementarea celor cinci regulamente care alcătuiesc Pactul privind migrația se apropie și că 'de aici înainte trebuie să ne asigurăm de aplicarea lor corespunzătoare în toate statele membre'.

Întrebat dacă Pactul privind migrația prezintă riscuri pentru țările aflate la frontierele externe ale UE, precum Bulgaria, Radev a spus că această țară are experiență cu centrele de tip închis și le-ar putea extinde dacă ar fi necesar. El a reamintit, însă, că Bulgaria se confruntă în prezent cu o presiune migraționistă aproape zero, a investit resurse naționale semnificative în securizarea uneia dintre cele mai dificile frontiere externe ale UE - frontiera cu Turcia - și a fost dată drept exemplu în cadrul Uniunii.

'Din păcate, însă, presiunea de-a lungul rutei Balcanilor de Vest și în zona Mediteranei rămâne o problemă majoră, iar acolo trebuie luate o serie de măsuri pentru a preveni migrația ilegală în masă', a mai declarat eurodeputatul bulgar.

Știre selectată de BTA pentru promovare și publicare de către AGERPRES, fără intervenție pe text, conform acordului de colaborare dintre agenții.AGERPRES/(AS - redactor: Mariana Ionescu, editor online: Ada Vîlceanu)