Trimisul special al AGERPRES, Cristian Lupaşcu, transmite: Un om de afaceri din Kiev îşi propune să trezească conştiinţa naţională a ucrainenilor, să ridice stima de sine a Ucrainei şi să dezvolte sentimentul de demnitate şi patriotism, prin cel mai mare muzeu privat din această ţară şi unul dintre cele mai mari din lume. Valeriu Galan, al cărui tată este român, originar din Cernăuţi, a înfiinţat la Kiev Muzeul "Formarea Naţiunii Ucrainene", primul muzeu inovator de istorie din Ucraina, unde trecutul este combinat cu tehnologiile moderne.

Muzeul, de ultimă generaţie, cuprinde 25 de expoziţii cu figuri 3D absolut realiste ale unor personaje proeminente din istoria Ucrainei, de la regi şi hatmani, soldaţi şi oameni de ştiinţă, până la artişti câştigători ai Eurovision sau sportivi care au câştigat pentru Ucraina medalii la ultimele competiţii sportive.

"Fiecare naţiune are patru piloni pe care se bazează: istoria, tradiţia, cultura şi limba. Dacă nu există aceste componente, nu putem vorbi de existenţa unei naţiuni. Istoria noastră de mai mult de 400 de ani a fost modificată şi ascunsă ca să nu ne cunoaştem singuri. Am fost robi, ne-au dat nişte ochelari din partea Moscovei, a Varşoviei şi prin acei ochelari vedeam istoria noastră doar în culorile în care ni le prezentau ei. Când am obţinut independenţa, în 1991, am fost nevoiţi să schimbăm acest lucru şi din această cauză nouă ani am lucrat pentru acest proiect", a afirmat Galan.

Muzeul, care a fost deschis într-un spaţiu din zona ultracentrală a capitalei ucrainene, sub statuia Patria Mamă, în apropiere de complexul monahal Lavra Pecerska, a costat peste 3,2 milioane de euro.

"Am obţinut o istorie adevărată a naţiunii noastre. Pentru a o prezenta societăţii, trebuia găsită o metodă, care să fie unicat, să fie interesantă şi din această cauză am creat acest muzeu unicat, care, de fapt, e compus din patru muzee. Primul este muzeul figurilor personalităţilor istoriei Ucrainei asupra cărora istoricii au lucrat în aşa fel încât să redea cât mai fidel posibil imaginea lor, dimensiunile fizice. Aceste figuri vorbesc când ne folosim de audio ghid. A doua parte componentă este Muzeul dioramelor. Avem imagini în format 3D şi tot acolo avem proiecţii cu miros şi sunet, pentru ca vizitatorii să trăiască în acel loc şi acel timp. Al treilea muzeu este cel informaţional. Avem multe tablouri, panouri cu informaţii, monitoare, touchscreen-uri. Al patrulea este Muzeul artefactelor. Avem nişte vitrine de sticlă în care se păstrează armament de epocă, aurul sciţilor, ceramică de Tripolie, cărţi. Din această cauză, le-am adunat pe toate patru la un loc, în jurul unei singure strategii de a face cunoscut ucrainenilor şi întregii lumi o istorie adevărată a naţiunii noastre. Scopul a fost de a-i uni şi de a-i aduna în jurul acestei istorii pe toţi ucrainenii, iar al treilea scop a fost de a creşte valoarea culturii a Ucrainei şi a ucrainenilor. Prin cele 26 de expoziţii, de la cultura tripoliană până la cea modernă, sunt 7.000 de ani. Am prezentat în fiecare expoziţie cine suntem, de unde porneşte istoria noastră, cum ne-am dezvoltat de-a lungul timpului, care au fost relaţiile noastre cu vecinii", a explicat Valeriu Galan.

Pentru crearea acesteia au fost consultate 51 de organizaţii ştiinţifice şi 87 de muzee din şapte ţări. Valoarea istorică a fiecărui exponat este confirmată de oameni de ştiinţă şi experţi, de la istorici, arheologi, etnografi şi sculptori până la designeri.

"Când am conceput acest muzeu, am invitat foarte mulţi oameni de ştiinţă. Fiecare expoziţie a noastră are un portofoliu în care este precizat şi care profesor, academician sau doctor în ştiinţe a cercetat epoca respectivă. Avem documente pe care stau ştampile şi semnăturile acestor oameni, care confirmă valoarea exponatelor", a adăugat patronul muzeului.

El consideră că importanţa mesajului transmis de exponate a crescut exponenţial pe fondul invaziei Ucrainei de către Rusia, subliniind nevoia de unitate a ucrainenilor.

"Scopul nostru este de a crea un astfel de muzeu şi muzeul este o armă ideologică împotriva ruşilor, împotriva lumii ruseşti. Acest muzeu nu va fi un muzeu de o zi, ci unul de sute de ani, care de fiecare dată ne va aminti nouă care a fost istoria noastră, cum urmează să ne comportăm şi noi aceasta nu o vom uita", mai spune Galan.

Muzeul a fost deschis în 2019, iar până la declanşarea războiului era vizitat zilnic de până la 1.000 de oameni. AGERPRES/ (A - editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Anda Badea)

Foto: (c)  CRISTIAN LUPAŞCU / AGERPRES FOTO

* Mai multe imagini pe AGERPRES FOTO