Transporturile ilegale de lemn se fac după nişte tipare predictibile, atunci când este cunoscut modul de operare şi factorii de risc, iar pentru a contracara acest fenomen WWF România propune autorităţilor o metodologie care se bazează pe analiza comparativă între informaţiile culese din teren, printr-o reţea de camere video amplasate la ieşirea din pădure, şi datele înregistrate în mod oficial în SUMAL.

"Propunem o metodologie care se bazează pe analiza comparativă între informaţiile culese din teren, printr-o reţea de camere video amplasate la ieşirea din pădure, şi datele înregistrate în mod oficial în SUMAL. Rezultatele astfel obţinute ar permite înţelegerea factorilor de risc şi evoluţia modului de operare prin care este introdus în piaţă lemnul recoltat ilegal. Cunoaşterea acestor elemente este esenţială pentru a putea adapta permanent cadrul legislativ şi a prioritiza în consecinţă controalele, pe criterii obiective şi transparente. În acest mod ar putea fi reduse şi sursele de 'bruiaj' care afectează planificarea controalelor, cum ar fi intervenţia factorului politic, conflictele de interese, multiplele sarcini administrative inutile care blochează efectuarea controalelor sau avalanşa de sesizări nefondate/fabricate, care adesea dirijează controlul spre zone nerelevante. Transporturile ilegale se petrec după nişte tipare predictibile atunci când este cunoscut modul de operare şi factorii de risc. Planificarea controalelor poate să răspundă astfel în mod obiectiv la întrebările 'Unde?', 'Când?'şi 'Cum?' şi trebuie realizate controalele pentru a fi cât mai eficiente", susţin activiştii de mediu.

În viziunea WWF România, noul instrument de monitorizare poate cuantifica, pe baze ştiinţifice, nivelul recoltărilor ilegale de lemn, oferind astfel cel mai bun indicator pentru evaluarea performanţei/eficienţei sistemului de combatere a exploatărilor ilegale.

"Momentul este oportun, deoarece acum se elaborează Strategia Naţională pentru Păduri 2030. În plus, Guvernul trebuie să închidă cazul de infringement deschis de Comisia Europeană împotriva României, care are la bază inclusiv lipsa unui control eficient al operatorilor ce transportă lemnul din pădure până la primul punct de descărcare", sunt de părere specialiştii.

Conform unui raport publicat, recent, de WWF România, simpla instituire a SUMAL nu este suficientă, iar transporturile ilegale pot fi prevenite doar prin controale în teren, la ieşirea din pădure, dublate de sancţiuni proporţionale, menite să descurajeze fenomenul.

De asemenea, în urma analizei, s-au constatat diferenţe semnificative în ceea ce priveşte frecvenţa şi nivelul neconformităţilor de la un punct de monitorizare la altul.

"Este dovedit potenţialul SUMAL în combaterea eficientă a recoltărilor ilegale de lemn din România, motiv pentru care SUMAL trebuie menţinut. Cu toate acestea, rezultatele monitorizărilor, coroborate cu alte studii de caz privind raportările înregistrate în SUMAL, nu ne permit să apreciem că SUMAL 2.0 a făcut cu adevărat diferenţa, motiv pentru care trebuie în continuare să fie îmbunătăţit. Sunt confirmate breşele din SUMAL prin care se poate fabrica provenienţa legală a lemnului, care zădărnicesc eficienţa controalele realizate în depozite sau în unităţile de procesare a lemnului. Supraîncărcarea, adică fraudarea declaraţiilor privind volumul de lemn transportat, se reconfirmă a fi cel mai frecvent mod de operare. În acest sens trebuie dezvoltate soluţii tehnice moderne care să permită verificarea automatizată a volumelor de lemn declarate", se menţionează în raportul de specialitate.

O constatare importantă a activiştilor de mediu este că transporturile ilegale de lemn au loc preponderent în afara programului de lucru obişnuit al autorităţilor, în special până la lăsarea serii.

În acest context, WWF propune înfiinţarea unui departament specializat în cadrul Gărzii Naţionale Forestiere care să dezvolte acest instrument de monitorizare printr-un proces participativ, în colaborare cu Inventarul Forestier Naţional (IFN), mediul academic şi societatea civilă.

"Acest departament ar analiza în mod transparent zonele critice privind trasabilitatea lemnului şi eficienţa sistemului naţional de combatere a exploatarilor ilegale. Rezultatele monitorizărilor astfel obţinute ar justifica relevanţa adaptării continue a cadrului legislativ pentru a susţine eforturile de prevenire a recoltărilor ilegale de lemn", consideră organizaţia de mediu.

Realizatorii raportului precizează că rezultatele monitorizărilor incluse în document nu au relevanţă statistică pentru a reflecta imaginea recoltărilor ilegale la nivel regional sau naţional, ci sunt prezentate pentru a ilustra potenţialul acestui instrument, ce se doreşte dezvoltat printr-un proces participativ, alături de autorităţi şi de factorii interesaţi.

Monitorizarea a avut loc în perioada noiembrie - decembrie 2021 în aceleaşi trei puncte în care s-au realizat primele monitorizări (2020) şi au însumat în total 21 de zile de supraveghere, câte 7 zile de supraveghere video neîntreruptă a căilor de acces pentru fiecare loc. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Badea, editor: Oana Tilică, editor online: Ada Vîlceanu)