Luna februarie păstrează, de regulă, multe dintre caracteristicile consemnate în luna ianuarie, iar temperaturile pot avea aceleaşi valori, reiese din caracteristicile prognostice, publicate de Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM).

"Ultima lună calendaristică de iarnă, februarie, păstrează multe din caracteristicile lunii ianuarie. Deşi ne apropiem de echinocţiul de primăvară şi ziua creşte, iar temperatura aerului înregistrează o uşoară creştere, totuşi advecţiile maselor de aer rece din nordul, nord-estul şi nord-vestul continentului European şi staţionarea lor determină, de cele mai multe ori, ca temperaturile să fie la fel de scăzute ca în prima lună a anului şi gerurile să fie la fel de aspre", se arată în prognoza de specialitate.

Potrivit sursei citate, din datele înregistrate în perioada 1961-2019 la staţiile meteorologice din reţeaua ANM, se constată că, în luna februarie, valorile temperaturii medii ale aerului sunt pozitive doar în sudul ţării, mai precis în Oltenia, în cea mai mare parte a Munteniei, în Dobrogea şi în zonele de câmpie din vest şi variază, în general, între 0 şi 2 grade Celsius. Doar izolat şi pe suprafeţe reduse din aceleaşi zone mediile depăşesc 2 grade Celsius.

În acelaşi timp, în Transilvania şi în Moldova, valorile medii de temperatură se situează între -2 şi 0 grade Celsius, coborând în zona deluroasă şi subcarpatică, uneori, până spre -4 grade Celsius. De asemenea, pe culmile joase ale Carpaţilor, precum şi în depresiunile din estul Transilvaniei, temperatura medie a aerului are valori cuprinse între -6 şi -4 grade Celsius. În schimb, la altitudini de peste 1.500 de metri, în Carpaţi Orientali, dar şi în masivele din Carpaţii Meridionali, valorile coboară până la -8 grade Celsius şi, izolat, sub această limită.

Statistica ANM scoate în evidenţă faptul că temperatura minimă absolută a lunii februarie, în România, este -38 grade Celsius şi a fost înregistrată în data de 10 februarie 1929, la staţia meteorologică Vf. Omu. Tot în acelaşi an, în perioada 9-11 februarie, s-au înregistrat minime absolute la 24 de staţii meteorologice, dintre care amintim: -35 de grade la Joseni (cu denumirea de Gheorghieni în anul 1929) şi -33,8 grade la Predeal.

Conform specialiştilor, la Bucureşti, minima absolută a fost de -30,2 grade şi s-a înregistrat pe data de 6 februarie 1954, la staţia meteorologică Bucureşti-Afumaţi. "Valori ale temperaturii minime a aerului foarte scăzute s-au înregistrat, cu precădere, în anii 1985, 1954, 1929 şi 2012. Anul 1954 s-a remarcat nu numai prin temperaturi minime foarte scăzute, ci şi prin căderi masive de zăpadă şi viscole ce au afectat mai ales jumătatea de sud a ţării", se menţionează în estimările ANM.

Pe de altă parte, temperatura maximă absolută a lunii februarie, în România, este 26 grade, consemnată la Medgidia, în 27 februarie 1995, şi la Pătârlagele, în 16 februarie 2016. Mai mult, pe 27 februarie 1995, valorile maximelor absolute au depăşit chiar şi 22 grade.

În Capitală, maxima absolută este de 25,7 grade, înregistrată la staţia meteorologică Bucureşti-Filaret, în data de 16 februarie 2016.

Alţi ani în care s-au înregistrat temperaturi maxime mari, de peste 19 grade, neobişnuite pentru luna februarie, au fost: 2016, 1995, 1994 şi 1990.

Per ansamblu, luna februarie 2019 se află pe locul 10 în topul celor mai călduroase luni februarie, din perioada 1961-2019.

La capitolul precipitaţiilor, regimul acestora pentru luna februarie este destul de apropiat de cel din luna ianuarie. Astfel, din datele înregistrate în perioada 1961-2019 la staţiile meteorologice din reţeaua ANM se constată că, în ultima lună de iarnă, cele mai mici cantităţi de precipitaţii, cuprinse între 20 şi 30 mm, sunt caracteristice Moldovei, Bărăganului şi Dobrogei, precum şi Podişului Transilvaniei.

În extremitatea estică a Deltei Dunării şi, izolat, în centrul Transilvaniei valorile medii multianuale ale cantităţii de precipitaţii scad sub 20 mm, iar spre vest acestea şi în cea mai mare parte a Munteniei, în Câmpia şi Dealurile de Vest sunt cuprinse între 30-40 mm. Valori lunare mai mari de 40 mm se regăsesc în masivele din Carpaţii Meridionali, în nordul Orientalilor sau în Maramureş, dar mai ales în Munţii Apuseni şi în Munţii Banatului.

Datele centralizate de ANM relevă faptul că, în februarie, cantitatea maximă absolută lunară înregistrată la staţiile meteorologice din România, este de 371,5 mm, la Vf. Omu, în anul 1944. La Bucureşti, maxima absolută lunară de precipitaţii este de 147,1 mm, la Bucureşti-Filaret, în anul 1895.

Cât priveşte cantitatea maximă absolută lunară de precipitaţii căzută în 24 de ore, înregistrată la staţiile meteorologice din România, este 116,4 mm, la Sf. Gheorghe Deltă, în 3 februarie 1954. Totodată, în Capitală, cantitatea maximă absolută de precipitaţii căzută în 24 de ore este de 60,9 mm, înregistrată în 10 februarie 1984, la staţia meteorologică Bucureşti-Filaret.

Meteorologii subliniază că luna februarie a anului trecut se află pe locul 10 în topul celor mai secetoase luni februarie din perioada 1961-2019. AGERPRES/(AS - editor: Daniel Badea, editor online: Adrian Dãdârlat)