Scriitorul norvegian Jon Fosse a fost recompensat joi cu premiul Nobel pentru literatură pe anul 2023 "pentru piesele şi proza sa inovatoare, care dau voce celor nerostite", conform nobelprize.org.

Câştigarea premiului Nobel pentru literatură este atât "copleşitoare", cât şi "înfricoşătoare", a declarat pentru Reuters dramaturgul şi romancierul norvegian Jon Fosse în urma anunţului făcut joi de secretarul permanent al Academiei Suedeze, Mats Malm şi de Anders Olsson, preşedintele Comitetului Nobel pentru Literatură.

"Sunt copleşit şi întrucâtva înfricoşat. Văd asta ca pe un premiu acordat literaturii care în primul rând îşi propune să fie literatură, fără alte considerente", a spus Fosse care este, de asemenea, poet.

În vârstă de 64 de ani, Fosse scrie în cea mai puţin comună dintre cele două forme oficiale ale limbii norvegiene, nynorsk. El a declarat că premiul Nobel pentru literatură care i-a fost atribuit reprezintă o recunoaştere a acestei limbi şi a mişcării ce o promovează.

Cunoscută drept "noua norvegiană" şi utilizată de doar aproximativ 10% din populaţia ţării, această formă a limbii norvegiene folosită de Fosse a fost dezvoltată în secolul al XIX-lea, având la bază dialectele rurale, ceea ce a făcut ca aceasta să devină o alternativă la utilizarea danezei dominantă după alianţa prin care Norvegia şi Danemarca au devenit o singură ţară timp de 400 de ani.

Când Jon Fosse a aflat vestea, "se afla la volan, în mediul rural, îndreptându-se către fiordul de la nord de Bergen, în Norvegia", a spus secretarul permanent al Academiei Suedeze, Mats Malm, citat de AFP.

"Am fost surprins când au sunat, dar în acelaşi timp nu prea mult", a declarat scriitorul în vârstă de 64 de ani pentru postul public norvegian NRK. "În ultimii zece ani, m-am pregătit cu precauţie pentru faptul că s-ar putea întâmpla acest lucru. Dar, credeţi-mă, nu mă aşteptam să iau premiul azi, chiar dacă exista o şansă", a spus el la telefon.

Pe lângă peste 20 de piese de teatru, prolificul scriitor a publicat, de-a lungul a patru decenii, romane, eseuri, culegeri de poezii şi cărţi pentru copii.

Potrivit editorului său, opera lui Fosse a fost tradusă în peste 40 de limbi şi peste o mie de producţii au fost realizate pe baza pieselor sale.

Jon Fosse a crescut într-un mediu pietist, cu un bunic quaker, atât pacifist, cât şi stângist. Un pietism de care tânărul Fosse s-a îndepărtat, preferând să se autointituleze ateu şi să cânte la chitară într-o formaţie, Rocking Chair, înainte de a îmbrăţişa credinţa catolică, mai târziu în viaţă, în 2013, potrivit AFP

După studii literare, a debutat în 1983 cu "Raudt, svart" (1983), un roman în care un tânăr îşi reglează conturile cu pietismul. Stilul, marcat de numeroase proiecţii în timp şi o alternanţă de puncte de vedere, îi va deveni marcă proprie.

"Prin capacitatea sa de evocare (...) pierderea orientării şi modul în care aceasta poate oferi, în mod paradoxal, acces la o experienţă mai profundă, apropiată de divinitate, Fosse este considerat un inovator", a detaliat Anders Olsson.

La fel ca ilustrul său predecesor în literatura scrisă în nynorsk, Tarjei Vessas, Fosse îmbină puternice legături locale, atât lingvistice, cât şi geografice, cu tehnici artistice moderniste, a subliniat juriul.

Opera sa, care aminteşte de cea a scriitorului Samuel Beckett, distins de asemenea cu premiul Nobel pentru literatură, al cărui mare admirator este, împărtăşeşte viziunea pesimistă a predecesorilor săi, printre care Thomas Bernhard şi Georg Trakl, potrivit biografiei lui Jon Fosse publicată de Academia Suedeză.

Cea mai recentă lovitură de maestru a lui Fosse, "Septologien" - şapte capitole împărţite în trei volume - relatează întâlnirea unui om cu o altă versiune a sa pentru a ridica la fileu întrebări existenţiale, cu o punctuaţie, ca întotdeauna, parcimonioasă şi imprevizibilă, notează AFP.

"Cărţile mele nu sunt citite pentru intrigă", a declarat el pentru Financial Times în 2018, relatează AFP.

"Eu nu scriu despre personaje în sensul tradiţional al cuvântului. Scriu despre umanitate", a mai spus autorul într-un interviu acordat ziarului francez Le Monde, în 2003.

"Elementele sociologice sunt prezente: şomajul, singurătatea, familiile destrămate, însă esenţial este ce se află între ele. Ce se află în fisuri, în golurile dintre personaje şi între elementele textului. Tăcerea, ceea ce nu este rostit, este mai important decât ceea ce este rostit", a declarat el.

Jon Fosse este al patrulea norvegian care câştigă acest prestigios premiu. Ultima dată când un autor norvegian a fost distins cu premiul Nobel pentru literatură a fost în anul 1928. Acesta a fost atribuit scriitoarei Sigrid Undset.

Cu excepţia distincţiei acordate în domeniul economiei, premiile Nobel au fost create de magnatul suedez Alfred Nobel (1833-1896), inventatorul dinamitei.

Prin testamentul său, omul de ştiinţă şi industriaşul suedez a decis şi înfiinţarea unui premiu Nobel pentru literatură, premiu menit să recompenseze "persoanele care oferă domeniului literar cele mai remarcabile contribuţii într-o direcţie ideală", conform documentului citat de nobelprize.org.

În 2022, premiul Nobel pentru literatură a fost atribuit scriitoarei franceze Annie Ernaux pentru ''curajul şi acuitatea detaşată cu care dezvăluie sursele, înstrăinările şi piedicile colective ale memoriei personale'', conform Academiei Suedeze.

În 2023, fiecare premiu Nobel va fi însoţit de un cec în valoare de 11 milioane de coroane suedeze (986.000 de dolari).

Sezonul premiilor Nobel din acest an a debutat luni, odată cu atribuirea premiului pentru medicină, care a revenit cercetătorilor Katalin Kariko şi Drew Weissman, premiaţi pentru descoperiri ce au permis dezvoltarea vaccinurilor cu ARN mesager.

Marţi, premiul Nobel pentru fizică a fost decernat cercetătorilor Pierre Agostini, Ferenc Krausz şi Anne L'Huillier, recompensaţi pentru experimente ce au vizat utilizarea unor impulsuri luminoase cu durate de câteva attosecunde pentru a studia dinamica electronilor în interiorul materiei.

Ziua următoare, miercuri, cercetătorii Moungi G. Bawendi, Louis E. Brus şi Alexei I. Ekimov au fost recompensaţi cu premiul Nobel pentru chimie pentru descoperirea şi sinteza punctelor cuantice.

Sezonul premiilor Nobel din 2023 va continua cu decernarea premiului premiului pentru pace, pe 6 octombrie.

Premiul Riksbank Sveriges în ştiinţe economice în memoria lui Alfred Nobel va fi anunţat în data de 9 octombrie.

Ceremonia oficială de înmânare a premiilor Nobel se desfăşoară anual la 10 decembrie, ziua în care se comemorează moartea lui Alfred Nobel (1896). AGERPRES/(AS - autor: Dana Purgaru, editor: Codruţ Bălu, editor online: Ada Vîlceanu)