O expoziţie stradală, dedicată aniversării a 104 ani de la Unirea Basarabiei cu România a fost vernisată joi la Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală din Chişinău, transmite MOLDPRES.

La eveniment au participat ambasadorul României, Daniel Ioniţă, secretarul de stat al Departamentului pentru Relaţia cu R. Moldova din cadrul Guvernului României, Adrian Dupu, profesorul universitar Anatol Petrencu ş.a.
 

Directorul Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală din Chişinău, Petru Vicol, a menţionat că expoziţia este o carte de istorie şi cuprinde planşe care prezintă cele mai importante date istorice, documente şi informaţii despre personalităţile de pe ambele maluri ale Prutului, care au contribuit la Unirea Basarabiei cu România.

"Iniţial, ne-am dorit să organizăm cu ocazia acestui eveniment în curtea muzeului un târg al Unirii, la care urmau să participe meşteri populari şi artişti din R. Moldova şi România, dar planurile noastre s-au schimbat din cauza războiului din Ucraina", a precizat Petru Vicol.
 

Potrivit lui Petru Vicol, vizitatorii vor avea posibilitatea să cunoască detalii despre constituirea Sfatului Ţării, care, întrunit în şedinţă solemnă la Chişinău, a votat la 27 martie/9 aprilie 1918, unirea provinciei româneşti Basarabia cu România: "Republica Democratică Moldovenească (Basarabia) în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dunăre, Marea Neagră şi vechile graniţe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută şi mai bine de ani din trupul vechii Moldove, în puterea dreptului istoric şi a dreptului de neam, pe baza principiului că noroadele singure să-şi hotărască soarta lor, de azi înainte şi pentru totdeauna se uneşte cu mama sa România", se arată în Declaraţia de Unire semnată de preşedintele Sfatului Ţării, Ion Inculeţ şi de secretarul Ion Buzdugan (''Istoria României în date'', Bucureşti, Editura Enciclopedică 2003).
 

În alocuţiunea sa, ambasadorul României în R. Moldova, Daniel Ioniţă, a subliniat că Unirea Basarabiei cu România de la 27 martie 1918 este o sărbătoare marcată pe ambele maluri ale Prutului, care a pus începutul revenirii la matcă a provinciilor româneşti.

În context, profesorul universitar Anatol Petrencu a spus că cei 22 de ani au fost benefici pentru dezvoltarea economică, socială şi culturală a Basarabiei. "Au fost deschise licee, au fost construite drumuri, diverse clădiri, şi tot atunci am avut un spor natural al populaţiei", a remarcat Anatol Petrencu.
 

Expoziţia va fi deschisă timp de trei luni. AGERPRES/(AS - editor: Codruţ Bălu, editor online: Gabriela Badea) 

* Sursa fotografiilor: Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală  / Facebook.com