Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității transmite că, în cei 26 de ani de activitate, instituția a deconspirat 17.104 informatori ai fostei Securități comuniste, iar pe site-ul CNSAS sunt publicate liste cu 4.920 de ofițeri și subofițeri și 1.120 de colaboratori ai fostei poliții politice.

Reacția CNSAS vine după ce în conferința de presă desfășurată marți seara la Palatul Cotroceni, președintele Nicușor Dan a fost întrebat de către un jurnalist dacă se va implica într-un demers de a face publice dosarele cu foștii angajați ai Securității, așa cum se întâmplă în Ungaria.

'Da, mărturisesc că nu am avut o preocupare directă în direcția asta, însă evident că susțin orice formă de cunoaștere a istoriei recente, cu atât mai mult cu cât ea începe să fie glorificată în anumite zone ale societății. Deci e important ca românii să-și cunoască istoria comunistă. Da, ăsta e răspunsul', a fost replica președintelui.

Într-un comunicat de presă transmis miercuri, CNSAS arată că a deconspirat până în prezent peste 17.000 de foști informatori ai Securității, proces care continuă.

'17.104. Acesta este numărul informatorilor deconspirați de CNSAS, la cererea petenților, de la începerea activității în anul 2000 până astăzi. CNSAS nu deține o evidență a numelor conspirative ale informatorilor asociate cu cele reale. Astfel că, pentru deconspirarea fiecăruia dintre informatori, a fost cel mai adesea necesară studierea foarte multor dosare. Ceea ce înseamnă zeci de mii de dosare, citite filă cu filă, pentru cei 17.104 informatori. Condițiile necesare care trebuie întrunite pentru deconspirarea unui informator, conform legii de funcționare a CNSAS, sunt: dovada faptului că a transmis informații în cazul petentului îndreptățit și certitudinea că aceste informații și numele conspirativ îi pot fi atribuite. Deconspirarea nu este o simplă listare a unor nume. Este un proces laborios de căutare a unor informații răspândite în toată arhiva și de coroborare a lor pentru identificarea documentată și certă a unui informator. Iar acest proces laborios este reluat pentru fiecare informator deconspirat', spune CNSAS.

CNSAS precizează că a început preluarea arhivei Securității în anul 2006 și continuă, iar pe măsura preluării dosarelor și a studierii lor, acestea au fost încărcate în evidențele electronice. Aceste baze de date, aflate în construcție permanentă, au înlesnit pe parcursul anilor activitatea de deconspirare. Dar munca de investigare a arhivei a rămas aceeași.

În acord cu mandatul încredințat prin Legea 293/2008, pentru informarea opiniei publice, cunoașterea adevărului istoric și sprijinirea cercetării științifice, CNSAS pune la dispoziția specialiștilor, a jurnaliștilor și a publicului larg rezultatele investigațiilor proprii asupra rolului Securității în instaurarea și menținerea regimului comunist din România.

Astfel, pot fi accesate informații privind modul de organizare a D.S.S./C.S.S. (https://www.cnsas.ro/documente/cadrele_securitatii/Ministerul%20de%20Interne%20-1948-1978.pdf) în perioada 1945-1989, precum și lista cadrelor și lista colaboratorilor securității, așa cum au rezultat în urma desfășurării atribuțiilor curente ale Consiliului, stabilite prin art.1, art.3 și art.14 lit. h din legea de funcționare.

* Lista cadrelor Securității (https://www.cnsas.ro/cadrele_securitatii.html) cuprinde numele ofițerilor și subofițerilor a căror verificare a fost solicitată de persoanele care și-au exercitat dreptul de acces la dosar, precum și numele fostelor cadre ale aparatului represiv comunist care dețin în prezent o funcție publică prevăzută de art. 3 din Legea 293/2008.

În cazul persoanelor care nu au calitate procesuală (deoarece nu mai sunt în viață), s-au reținut ca relevante datele biografice, gradele și funcțiile deținute în structurile D.S.S./C.S.S., conform documentelor studiate și fișelor profesionale.

În cazul ofițerilor și subofițerilor pentru care Consiliul a solicitat instanțelor de contencios administrativ constatarea calității de lucrător al Securității, în urma încălcării drepturilor fundamentale ale omului, pot fi accesate direct acțiunile în constatare. Deciziile definitive ale instanțelor de judecată din România cu privire la aceste cazuri pot fi consultate în varianta publicată în Monitorul Oficial, Partea III.

* Lista colaboratorilor Securității (https://www.cnsas.ro/colaboratori.html) cuprinde numele persoanelor care dețin funcții sau demnități publice prevăzute de art.3 din Legea 293/2008 și pentru care Consiliul a solicitat instanțelor constatarea calității de colaborator al Securității, ca urmare a transmiterii de informații către Securitate, prin care s-au încălcat drepturile și libertățile fundamentale ale omului.

Listele vor fi actualizate periodic, pentru a face accesibile publicului rezultatele activității CNSAS și pentru a contribui totodată la cunoașterea profundă a trecutului recent, fără de care înțelegerea prezentului societății românești nu este posibilă, transmite sursa citată.

* La data de 10.11.2026 pe site-ul CNSAS (https://www.cnsas.ro/fosta_securitate.html) sunt postați: 4.920 de ofițeri și subofițeri de Securitate; 1.120 de colaboratori ai Securității. AGERPRES/(AS - redactor: Eusebi Manolache, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Ady Ivaşcu)