România are un sistem judiciar și un stat de drept funcționale, care înregistrează progrese și despre care trebuie discutat echilibrat, profesionist și responsabil pentru a putea sprijini progresul, a declarat, vineri, fostul ministru social-democrat al Justiției Radu Marinescu.

El a făcut referire la publicarea raportului Rule of Law 2026 al Comisiei Europene, ce vizează evoluția sistemului judiciar și a statului de drept în anul 2025.

Potrivit acestuia, raportul reține o serie de progrese semnificative:

* implementarea Legilor justiției adoptate în 2022 a contribuit la creșterea independenței și a funcționalității Justiției;

* a crescut gradul de ocupare a posturilor în instanțe și în Parchete, fiind subliniat faptul că în aprilie 2026 s-a reușit deblocarea restricțiilor de organizare a concursurilor pentru magistratură;

* s-a realizat selecția pentru conducerea marilor Parchete;

* s-a realizat proiectul de reformă a unităților locale de Parchet;

* a fost crescută vârsta de pensionare în sistemul judiciar;

* s-a îmbunătățit sistemul de ajutor public judiciar, inclusiv prin realizarea unei platforme digitale;

* s-au evidențiat preocupările prioritare strategice 2025-2029 și progresele în digitalizarea sistemului judiciar, inclusiv prin PNRR, dezvoltarea ECRIS V - Radu Marinescu menționează că acesta se afla în grafic de finalizare în termen fără probleme la plecarea sa din minister, dezvoltarea de platforme și soluții digitale, accesul la noul DEN (dosar electronic național) și utilizarea de sisteme AI și crearea, la inițiativa Administrației Prezidențiale, a primei platforme permanente de dialog despre utilizarea AI în justiție;

* reducerea semnificativă (cu aproape 50 de zile) a duratei medii de soluționare a cauzelor și creșterea cu 10% a numărului total de cauze soluționate;

* evoluții pozitive pe linia definitivării noii strategii anticorupție 2026-2030, cu ample consultări instituționale și cu domenii prioritare care includ prevenirea, în special prin implicarea tinerilor, precum și mecanismele de monitorizare și evaluare;

* s-a asigurat un personal stabil și suficient, precum și modernizarea infrastructurii tehnice și digitale a DNA, care are un volum de muncă ridicat; combaterea corupției, inclusiv a celei mari, a continuat;

* s-a consolidat cadrul legal privind combaterea corupției prin legi care au adus avize favorabile esențiale pentru aderarea la OCDE, fiind amintite legea privind combaterea corupției în operațiuni economice internaționale, cea a restricțiilor pre și post aderare (revolving doors), legea privitoare la lobby (RUTI) pentru parlamentari, cea privind noi reguli etice pentru administrația centrala de vârf;

* progresul privind consolidarea activității ANI și a legilor integrității, după decizia CCR privind publicitatea declarațiilor, fiind elaborat un proiect în analiza comună a ANI și Ministerul Justiției - Marinescu susține că la plecarea sa din minister se conturase un cadru normativ 'substanțial';

* au fost realizate progrese privind gestionarea digitală a sesizărilor avertizorilor de integritate și, de asemenea, pentru combaterea riscurilor de corupție în domenii specifice, inclusiv lansarea unei noi hărți a riscurilor în domeniul achizițiilor publice din România;

* a fost finalizat proiectul legii AntiSlapp de protecție a jurnaliștilor.

''Desigur, în consolidarea statului de drept și a sistemului judiciar rămân încă multe de făcut. Raportul are recomandări în acest sens, evidențiază și deficiențe. El este important însă pentru a ne ajuta, mai ales în contextul actual, să înțelegem că România are un sistem judiciar și un stat de drept funcționale, care înregistrează progrese și despre care trebuie să discutăm echilibrat, profesionist și responsabil pentru a putea sprijini progresul. Mandatul meu în anul 2025 a fost caracterizat de preocuparea ca sistemul judiciar și statul de drept să nu fie subiecte de propagandă, ci de progres instituțional'', a transmis Marinescu, într-o postare pe Facebook.

Potrivit capitolului dedicat României din Raportul privind statul de drept pe 2026, publicat vineri, aplicarea Legilor justiției a continuat și a contribuit la îmbunătățirea cadrului legislativ privind independența și funcționarea sistemului judiciar, însă Comisia Europeană constată că au rămas nerezolvate o serie de probleme în Justiție, dar și în domenii precum combaterea corupției, libertatea presei și predictibilitatea procesului legislativ.

Raportul notează că au fost făcute mai multe numiri în funcții de procuror de rang înalt, dar nu au fost adoptate măsuri pentru consolidarea garanțiilor privind independența acestora și nici pentru organizarea și funcționarea Poliției judiciare.

Gradul de ocupare a posturilor din magistratură a crescut în 2025, fiind adoptate măsuri pentru reducerea deficitului de personal, însă lipsa de judecători și grefieri continuă să afecteze activitatea instanțelor, mai relevă raportul. AGERPRES/(AS - redactor: Georgiana Tănăsescu , editor: Claudia Stănescu, editor online: Ady Ivaşcu)