Sesizarea ICCJ în legătură cu modificarea legislației penale care reglementează procedura de cameră preliminară, la CCR
Curtea Constituțională a României dezbate, miercuri, sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în legătură cu o lege care aduce modificări Codului de procedură penală, prin care parlamentarii au instituit o procedură mai rapidă în faza de cameră preliminară a proceselor în instanțe.
Legea a fost adoptată de Senat pe 16 martie și de Camera Deputaților pe 13 mai, fiind inițiată de 43 de deputați și senatori de la toate partidele.
Proiectul introduce mai multe modificări în Codul de procedură penală, printre care noi drepturi pentru victimele agresiunilor, însă ICCJ a atacat la CCR doar partea care se referă la procedura de cameră preliminară.
Concret, proiectul votat în Parlament impune o procedură mai rapidă în faza de cameră preliminară, pentru a nu mai depăși durata de maximum 60 de zile, cum se întâmplă în prezent.
Astfel, una dintre modificări se referea la art. 343, cu următorul cuprins: '(1) Durata procedurii în camera preliminară este de cel mult 60 de zile de la data înregistrării cauzei la instanță. (2) Pentru respectarea dispozițiilor alin. (1) judecătorul de cameră preliminară are îndatorirea să ia din timp toate măsurile necesare pentru asigurarea apărării obligatorii, dacă este cazul, și pentru ca la termenul fixat procedura de citare să fie legal îndeplinită, iar soluționarea cererilor și excepțiilor să nu sufere amânare. (3) În cazul în care, deși procedura de citare este legal îndeplinită, soluționarea cererilor și excepțiilor nu se poate realiza la termenul stabilit potrivit dispozițiilor art. 344 alin. (4), judecătorul de cameră preliminară acordă termen în continuare, fără citarea părților și a persoanei vătămate. Cu excepția termenului prevăzut la art. 345 alin. (3), termenele sunt stabilite în zile succesive. Pentru motive întemeiate, termenele în continuare în camera preliminară pot fi stabilite în zile nesuccesive, între care nu poate fi un interval mai mare de 7 zile. (4) Citațiile pentru termenul stabilit potrivit dispozițiilor art. 344 alin. (4) conțin mențiunea referitoare la acordarea termenelor în continuare și atenționarea că pentru termenele stabilite ulterior nu se vor emite alte citații, părțile și subiecții procesuali având obligația de a urmări parcursul dosarului. (5) Termenele de judecată în camera preliminară pot fi stabilite după un interval mai mare de 7 zile numai dacă probele încuviințate sau măsurile dispuse, prin natura lor, împiedică stabilirea unui termen mai scurt'.
În sesizarea trimisă la CCR, ICCJ susține că modificările propuse la Codul de procedură penală sunt neconstituționale pentru că afectează coerența procedurii penale și drepturile procesuale ale părților.
'Viciile de neconstituționalitate se referă la nesocotirea principiilor constituționale ale legalității și clarității legii, egalității în drepturi, respectării dreptului la apărare, la un proces echitabil și înfăptuirii justiției într-un stat de drept', susține Înalta Curte într-un comunicat de presă.
În continuare, ICCJ precizează care sunt aspectele din lege pe care le consideră neconstituționale:
* Reunirea și disjungerea cauzelor în camera preliminară.
Legea introduce posibilitatea reunirii/disjungerii cauzelor în camera preliminară, dar fără corelare cu regulile existente. Judecătorul de cameră preliminară ar ajunge să intre indirect pe fondul cauzei, deși rolul lui se rezumă la verificarea legalității urmăririi penale. Apar blocaje practice: la ce parchet se restituie cauza, cum se separă dosarele reunite, cum se evită soluțiile contradictorii.
În opinia ICCJ, reglementarea cuprinsă la pct. 2 din Lege, care prevede introducerea unui nou alineat la art. 43, alin. (4), potrivit căruia '(4) Prevederile alin. (1) - (3) se aplică și în procedura camerei preliminare. Reunirea nu se poate dispune în contestația formulată împotriva încheierilor prevăzute la art. 346', ridică probleme de neconstituționalitate din perspectiva art. 1 alin. (5) din Constituție, întrucât soluția legislativă este necorelată cu arhitectura actuală a procedurii camerei preliminare și cu competența funcțională a judecătorului de cameră preliminară, neintegrându-se organic în cadrul normativ existent.
Astfel, actul normativ implică o modificare a competenței funcționale a judecătorului de cameră preliminară care, în analiza sa, va fi ținut să antameze fondul cauzei, deși, potrivit art. 3 și art. 54 din Codul de procedură penală, acesta îndeplinește funcția de verificare a legalității trimiterii ori netrimiterii în judecată, fiind competent să verifice legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor procesuale de către organele de urmărire penală.
Conform ICCJ, aceleași vicii de neconstituționalitate sunt identificate și în privința reglementării de la pct. 3 al actului normativ adoptat, în conformitate cu care: '(3) Prevederile alin. (1) și (2) se aplică în mod corespunzător în procedura de cameră preliminară. Disjungerea cauzei se dispune și atunci când numai pentru unele dintre infracțiuni sau numai pentru unii inculpați se impune restituirea cauzei la parchet. În cazurile prevăzute la art. 43 alin. (1), judecătorul de cameră preliminară dispune, dacă este cazul, restituirea întregii cauze la parchet'.
'În arhitectura actuală a procesului penal, potrivit art. 46 alin. (1) din Codul de procedură penală, instanța poate dispune disjungerea cauzei pentru unii dintre inculpați sau pentru unele infracțiuni, atunci când această măsură este necesară pentru buna desfășurare a judecății. Totodată, conform art. 63 alin. (1) din Codul de procedură penală, dispozițiile art. 46 se aplică și în cursul urmăririi penale. Cu toate acestea, nici dispozițiile menționate și nici normele care reglementează procedura camerei preliminare nu conțin o normă de trimitere care să permită aplicarea instituției disjungerii și în această fază procesuală', precizează ICCJ.
* Eliminarea citării la termenele ulterioare în procedura de cameră preliminară.
Noua regulă spune că, după primul termen, părțile trebuie singure 'să urmărească parcursul dosarului'. Norma este vagă și neclară. Se afectează dreptul la apărare și procesul echitabil, deoarece părțile nu mai sunt citate nemaiavând posibilitatea să afle termenele noi stabilite în continuare. Sunt dezavantajate persoanele vulnerabile: deținuți, vârstnici, victime, persoane care nu au acces la internet sau nu dețin cunoștințele digitale pentru utilizarea platformelor.
* 'Autoritatea de lucru judecat' în camera preliminară.
Legea face definitive concluziile judecătorului de cameră preliminară în ceea ce privește legalitatea probelor, aspect ce contrazice jurisprudența CCR, care permite verificarea legalității probelor și în faza de judecată. Instanța de fond ar fi împiedicată să mai analizeze probe obținute nelegal sau neloial. Se limitează dreptul la apărare și rolul instanței de judecată în înfăptuirea justiției. Pentru a se evita decizii ulterioare care constată neconstituționalitatea unor prevederi normative după aplicarea lor în procedurile judiciare, cu efecte negative asupra instanțelor judecătorești și a soluționării cauzelor, se impune verificarea constituționalității cadrului de reglementare adoptat prin legea atacată.
ICCJ afirmă că reglementarea cuprinsă la pct. 50 din lege, care prevede introducerea art. 346 (1) cu următorul conținut: 'Art. 346(1) - (1) Încheierile definitive ale judecătorului de cameră preliminară prin care au fost respinse cererile și excepțiile privind legalitatea administrării probelor sau a efectuării actelor de urmărire penală, precum și cele prin care au fost excluse probe administrate în cursul urmăririi penale ori s-a constatat nelegalitatea unor acte de urmărire penală au autoritate de lucru judecat, inclusiv în cazul unei noi trimiteri în judecată după restituirea cauzei la parchet, precum și în cauzele disjunse. (2) Autoritatea de lucru judecat prevăzută la alin. (1) poate fi invocată în orice stare a procesului', încalcă liberul acces la justiție și dreptul la apărare, întrucât consacră o autoritate de lucru judecat extinsă unor încheieri pronunțate în procedura camerei preliminare, care nu soluționează fondul cauzei și care, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, nu se bucură de plenitudinea efectelor specifice hotărârilor definitive asupra fondului.
'Soluția legislativă criticată nu numai că se îndepărtează de jurisprudența Curții Constituționale referitoare la limitele autorității de lucru judecat în materia camerei preliminare, dar intră și într-o contradicție evidentă cu mecanismul procedural reglementat de art. 386 (1) din Codul de procedură penală, afectând coerența internă a reglementării procesual penale și posibilitatea instanței de a asigura respectarea efectivă a garanțiilor fundamentale ale procesului echitabil', este concluzia ICCJ. AGERPRES/(AS - redactor: Mihai Stoica, editor: Antonia Niță, editor online: Alexandru Cojocaru)
Citiţi şi:
*CCR discută sesizarea președintului Nicușor Dan în legătură cu Legea privind drepturile copilului
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
CCR stabilește în ce situații pot fi ridicate la percheziții obiecte și înscrisuri
Curtea Constituțională a stabilit, marți, că excepția din Codul de procedură penală care instituie obligația de a fi ridicare în cadrul perchezițiilor, întotdeauna, obiectele și înscrisurile în privința cărora există 'suspiciuni' că pot avea o legătură cu săvârșirea unei infracțiuni pentru care acțiunea penală se pune în mișcare di
DGPMB: 5 persoane, cercetate pentru că ar fi înșelat bătrâni cu vânzarea unor dispozitive ce ar fi vindecat afecțiuni inventate
Polițiștii Capitalei au pus în executare, marți, cinci mandate de percheziție într-un dosar de înșelăciune în care cinci persoane sunt cercetate pentru că, în perioada iulie 2025 - septembrie 2026, sub paravanul unor societăți comerciale prezentate ca centre de sănătate și sub pretextul accesării unor fonduri destinate programelor de sănătate, a
CCR: Dispozițiile din lege ce împiedică unii funcționari publici să candideze la funcții de demnitate publică - neconstituționale
Curtea Constituțională a României a stabilit, marți, că sunt neconstituționale dispozițiile potrivit cărora înalții funcționari publici și funcționarii publici de conducere pot candida pentru funcții de demnitate publică numai după încetarea raporturilor de serviciu. Potrivit unui comunicat al CCR transmis AGERPRES, judecătorii constituțional
Bihor: Nouă persoane, reținute în dosarul șpăgilor de la punctul de frontieră Halmeu
Nouă persoane, între care șeful Sectorului Poliției de Frontieră Halmeu și șeful Biroului Vamal de Frontieră Halmeu, au fost reținute de procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) - Serviciul teritorial Oradea, într-un dosar în care sunt cercetate infracțiuni de constituire a unui grup infracțional organizat și luare de mită, informează un comunicat
Cristela Georgescu îl acuză pe Nicușor Dan de presiune politică și reclamă modul 'traumatizant' de încătușare a soțului ei
Soția lui Călin Georgescu, Cristela, a reclamat marți, după ce a stat mai multe ore în sediul DIICOT, modul 'brutal' și 'inuman' în care polițiștii au intrat peste familia ei în vila din Mog
Dâmbovița: Percheziții la un administrator al unor firme de construcții; impozite și contribuții neplătite la buget de 27 de milioane de lei
Polițiștii au efectuat, marți, șase percheziții, în Dâmbovița și Prahova, în cazul unui administrator de firme de construcții care nu a plătit impozite și contribuții la buget în cuantum de 27 de milioane de lei, informează IPJ Dâmbovița. 'La data de 6 octombrie a.c., polițiștii Serviciului de Investigare a Criminalității Econ
DNA: Primarul Iașiului - urmărit penal după ce ar fi aprobat achiziția fictivă a peste 500 de tone de păcură
Primarul municipiului Iași, Mihai Chirica, a fost pus sub urmărire penală de procurorii anticorupție într-un dosar în care este acuzat că ar fi aprobat plata a peste 2 milioane de lei din bugetul local către Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale pentru o achiziție presupus fictivă a unei cantități de 542 tone de păcură.
Susținătorul lui Georgescu care ar fi agresat doi cameramani în fața DIICOT, plasat sub control judiciar
Susținătorul lui Călin Georgescu care ar fi agresat luni doi cameramani în fața sediului DIICOT a fost plasat sub control judiciar pentru 60 de zile, potrivit Biroului de presă al Poliției Capitalei. Instanța i-a impus acestuia mai multe interdicții în această perioadă, printre care aceea de a nu participa la adunări publice.
DGPMB: Patru persoane, cercetate după ce ar fi intervenit asupra a două aparate pentru deșeuri returnabile
Polițiștii Capitalei au pus în executare, marți, două mandate de percheziție domiciliară și patru mandate de aducere, în municipiul București, într-un dosar penal de înșelăciune. Potrivit anchetatorilor, trei persoane, cu vârste cuprinse între 28 și 54 de ani, împreună cu un minor, în vârstă de 16 ani, ar f
IPJ Vâlcea: Suspectul în cazul tinerei ucise și aruncate pe râul Olt, adus în țară marți
Vlad Bălțățeanu, bărbatul bănuit că și-a ucis iubita și i-a aruncat trupul pe râul Olt într-o valiză, va fi adus în țară în cursul zilei, a informat, marți, Inspectoratul de Poliție Județean (IPJ) Vâlcea. Dat în urmărire internațională la câteva zile după descoperirea crimei, el s-a predat în urmă cu o săptăm&aci
Constanța: Reprezentanta unui salon de tatuaj, reținută pentru că făcea intervenții chirurgicale fără a fi medic estetician
Reprezentanta unui salon de tatuaj a fost reținută pentru exercitarea fără drept a unei profesii, după ce a fost depistată că făcea intervenții chirurgicale fără a deține calitatea de medic specialist în chirurgie plastică, a informat marți Inspectoratul de Poliție Județean (IPJ) Constanța. Femeia, în vârstă de 48 de ani, și-a desfășu
Caraș-Severin: Deșeuri din construcții depozitate ilegal, descoperite de polițiști și comisarii Gărzii de Mediu
Polițiștii și comisarii Gărzii de Mediu Caraș-Severin au descoperit, în cadrul unei campanii comune de prevenire, opt locații în care au fost depozitate ilegal deșeuri din construcții, fiind dispuse măsuri de remediere a problemelor constatate, a transmis, marți, Inspectoratul de Poliție Județean (IPJ) Caraș-Severin. Controalele s-
Cristela și Călin Georgescu, la DIICOT pentru a asista la perchezițiile informatice
Fostul candidat la alegerile prezidențiale Călin Georgescu a fost scos marți dimineața din Arestul Central și dus la sediul DIICOT, pentru a asista la perchezițiile informatice asupra dispozitivelor electronice ridicate de la vila lui din Mogoșoaia. La sediul DIICOT a ajuns și soția lui, Cristela, care a venit însoțită de un bodyguard și
Prahova: Cinci tineri, cercetați într-un dosar privind violarea unei minore; sesizarea - de la o unitate de învățământ
Cinci tineri cu vârste cuprinse între 15 și 18 ani sunt cercetați într-un dosar privind violarea unei minore într-o clădire dezafectată de pe raza orașului Plopeni, polițiștii fiind sesizați în acest caz de către reprezentanții unei unități de învățământ din județul Prahova. Potrivit datelor comunicate
Membri ai clanurilor 'Ștoacă' și 'Toboșarii', trimiși în judecată după mai multe conflicte violente în stradă
Procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 5 au trimis în judecată 14 membri ai clanurilor 'Ștoacă' și 'Toboșarii', dintre care 11 sunt arestați preventiv, pentru implicare în mai multe conflicte violente pe stradă, în București, în care au fost folosite pistoale neletale, sticle incendiare de tip cocktail