Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a afirmat miercuri că decizia prin care România a fost condamnată să plătească soldul restant pentru vaccinurile anti-COVID comandate de la grupul farmaceutic Pfizer/BioNTech nu este definitivă, dar este executorie și poate fi pusă în aplicare cu virarea sumelor de bani într-un cont.

''Este o decizie care are un impact semnificativ asupra României, mai ales că obiectul său material este plata unei sume foarte mari de bani, plus dobânzile respective. De gestionarea acestei cauze nu s-a ocupat Ministerul Justiției, ci Ministerul de Finanțe, în conformitate cu dispozițiile legale. Există cale de atac, dar această hotărâre are un caracter executoriu, ceea ce înseamnă că, în principiu, ea poate să fie pusă în executare cu virarea sumelor de bani într-un cont. Vom urmări ce se întâmplă, exercitarea căii de atac și vom vedea dacă ceva mai poate fi schimbat'', a declarat Radu Marinescu, după întâlnirea regională București - Ilfov a social-democraților.

Întrebat de jurnaliști dacă România ar putea ajunge să plătească mai mult dacă nu achită suma în acest moment și așteaptă să se finalizeze și calea de atac, Marinescu a răspuns că un refuz s-ar putea traduce și prin acumularea de arierate.

''O hotărâre care este executorie, sigur că, în măsura în care creditorul solicită executare, acesta are și instrumente de a pune în executare hotărârea respectivă. Pe de altă parte, un refuz de executare se poate traduce și în acumularea unor arierate care pot să împovăreze debitorul din perspectiva trecerii timpului. E foarte greu de speculat asupra succesului unei căi de atac, dar decizia va fi, bineînțeles, la nivel guvernamental și, încă o dată, nu vreau să speculez mai mult'', a spus ministrul Justiției.

Miercuri, un tribunal din Bruxelles a condamnat, în primă instanță, Polonia și România să plătească un sold restant pentru vaccinurile anti-COVID comandate de la grupul farmaceutic Pfizer/BioNTech, în valoare de 1,3 miliarde de euro și, respectiv, 600 de milioane de euro, potrivit unui comunicat al instanței, transmite AFP.

Compania farmaceutică americană Pfizer a dat în judecată cele două țări în toamna anului 2023 pentru a impune executarea acestor contracte de achiziție, pe care, în urma încheierii pandemiei, Polonia și România au refuzat să le îndeplinească integral.

În acest litigiu civil, Tribunalul de primă instanță din Bruxelles a estimat că cele două țări nu au reușit să demonstreze că ''Pfizer ar abuza de dreptul său prin urmărirea executării obligațiilor contractuale''.

Comisia Europeană a negociat și a încheiat aceste achiziții de vaccinuri anti-COVID în numele statelor membre ale UE, așadar instanțele belgiene au competența soluționării litigiilor legate de aceste contracte. Unul dintre cele mai mari contracte a fost semnat cu Pfizer în mai 2021.

În aprilie 2022, guvernul polonez de la acea vreme a refuzat să recepționeze și să plătească dozele de vaccin pe care le considera inutile, în valoare de 1,3 miliarde de euro, având în vedere evoluția pandemiei și starea stocurilor existente.

Pfizer a salutat într-un comunicat hotărârea emisă miercuri de instanța belgiană, considerând că aceasta reflectă ''importanța obligațiilor contractuale care au permis Europei să răspundă cu succes acestei pandemii''. Grupul american ''se așteaptă acum ca statele membre să se conformeze deciziei instanței'', a adăugat acesta. AGERPRES/(AS - redactor: Mihai Stoica, editor: Florin Marin, editor online: Gabriela Badea) 

Citeşte şi: 

* AUR solicită anchetarea penală a celor responsabili de încheierea contractelor cu Pfizer

* VIDEO UPDATE Rogobete: Al treilea contract cu Pfizer a fost semnat fără o fundamentare clară a nevoii; cifrele - supraevaluate

* România și Polonia, condamnate în primă instanță să plătească vaccinurile Pfizer comandate și anulate