Judecătoarea Ramona Grațiela Milu, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, a publicat, vineri, o serie de date statistice privind ocuparea funcțiilor de conducere în instanțe, atrăgând atenția că delegarea a devenit o 'soluție excepțională devenită regulă'.

'Situația la 8 ianuarie 2026. Potrivit evidențelor publicate pe site-ul Consiliul Superior al Magistraturii, rezultă următoarea situație: Din 657 funcții de conducere (președinte, vicepreședinte de instanță, președinți de secții), 430 sunt ocupate prin delegare, respectiv 65,44%. La acestea se adaugă 7 funcții de conducere la nivelul Înaltei Curți de Casație și Justiție. La nivelul curților de apel, din 109 funcții de conducere, 57 sunt ocupate prin delegare (53,21%). La nivelul tribunalelor, din 240 funcții de conducere, 139 sunt ocupate prin delegare (57,91%). La nivelul judecătoriilor, din 308 funcții de conducere, 234 sunt ocupate prin delegare, respectiv 75,97%. Aceste date indică o generalizare a delegării în toate nivelurile sistemului judiciar, cu un maxim la nivelul instanțelor de prim grad', a scris Ramona Grațiela Milu, pe pagina sa de Facebook.

Cu privire la concursurile pentru funcțiile de președinte de instanță în anul 2024, ea arată că în prima procedură au fost scoase la concurs 129 funcții, au fost 37 de candidați înscriși și 22 de președinți numiți. La a doua procedură au fost 127 funcții scoase la concurs, 38 candidați înscriși și 24 președinți numiți.

Potrivit statisticii prezentate, în anul 2025 a fost desfășurată o singură procedură de concurs în care au fost scoase la concurs 150 funcții, 66 candidați înscriși, 6 retrageri, 57 candidați prezenți la susținerea proiectului de management, 16 candidați nu au obținut nota minimă de 5, 28 contestații formulate, 2 admise și 34 președinți de instanță numiți.

Totodată, spune aceasta, în anul 2025, Secția pentru judecători a numit 61 de judecători în funcții de vicepreședinte sau președinte de secție, prin procedura de numire, distinct de concursurile pentru președinți.

'Reglementarea legală consacră delegarea ca măsură excepțională, utilizabilă doar în situația în care funcțiile nu sunt ocupate prin numire. Art. 180 alin. (1) din Legea 303/2004 prevede că durata delegării este de cel mult 6 luni, cu posibilitatea unei singure prelungiri pentru aceeași procedură, de încă 6 luni. Legislația primară și secundară nu instituie obligația declanșării într-un termen determinat a procedurii de numire pentru funcțiile de vicepreședinte și președinte de secție, aceste decizii rămânând la discreția președinților de instanțe. Nu este prevăzută o procedură transparentă și concurențială pentru delegare, în care judecătorii să se poată înscrie sau să își exprime acordul. Doar în situații izolate a existat o formă de competiție informală, determinată de manifestarea interesului mai multor colegi. Art. 179 alin. (2) din Legea 303/2022 stabilește că delegarea în funcții de conducere nu este condiționată de vechimea necesară pentru numire. Art. 14 alin. (3) din Metodologia privind detașarea și delegarea judecătorilor (Hotărârea Secției pentru Judecători nr. 1471/2023) prevede că delegarea nu este condiționată de funcționarea timp de cel puțin un an în instanța respectivă, cerință obligatorie pentru ocuparea funcției prin numire', explică membrul CSM.

Despre practica delegărilor în anul 2025, judecătoarea arată că în cadrul Secției pentru judecători au fost dispuse 345 delegări în funcții de conducere și au fost aprobate 521 prelungiri de delegări.

'Un record a fost înregistrat în ședința din 9 iulie 2025, când s-au dispus: 50 delegări și 91 prelungiri de delegări. În numeroase cazuri a fost depășită durata maximă legală (6 luni + 6 luni), fiind de notorietate și situații de 'delegare dublă', respectiv delegarea în funcții de conducere a unor judecători aflați deja în delegare în funcții de execuție de la alte instanțe', arată aceasta.

Judecătoarea din CSM a considerat necesară și precizarea motivelor care au stat la baza voturilor sale negative, 'de cele mai multe ori singulare (1 la 8 sau 1 la 9)', întrucât votul minoritar exprimat în activitatea administrativă a Secției pentru judecători nu se motivează în cuprinsul hotărârilor, respectiv:

- neîndeplinirea condițiilor de vechime sau de funcționare de minimum un an în instanța respectivă, în condițiile existenței unui număr semnificativ de judecători eligibili (ex.: Tribunalul București - 258 judecători activi; Curtea de Apel București - 249 judecători activi);

- neînscrierea sau retragerea din procedura de concurs pentru funcția de președinte;

- depășirea duratei maxime legale de un an a delegării.

Ramona Grațiela Milu a prezentat și o serie de propuneri de lege ferenda, prima referindu-se la susținerea, de principiu, la revenirea ocupării prin concurs a funcțiilor de vicepreședinte, similar funcțiilor de președinte, așa cum prevedea legislația anterioară anului 2022.

'Orice funcție de conducere trebuie să fie ocupată printr-o procedură obiectivă și competitivă, care să confere legitimitate, profesionalism și autoritate reală', spune judecătoarea.

O a doua propunere vizează reconfigurarea colegiilor de conducere, prin revenirea la formula în care majoritatea membrilor erau aleși, reprezentativitatea fiind esențială pentru ca deciziile administrative să fie percepute ca expresia voinței colective, nu ca rezultatul voinței unei singure persoane, menționează Milu.

'Concentrarea excesivă a puterii în mâinile președinților, în special la nivelul curților de apel, are efecte directe nu doar asupra administrării instanțelor, ci și asupra carierei judecătorilor: evaluări, promovări, repartizarea pe secții, specializarea completurilor, planificarea ședințelor și serviciile de permanență', subliniază Ramona Grațiela Milu.

O a treia propunere înaintată de aceasta vizează limitarea strictă a delegărilor (maximum 6 luni + o singură prelungire), interzicerea delegării în funcții de conducere a judecătorilor de la alte instanțe sau care nu îndeplinesc condițiile legale, admiterea unor excepții doar în cazul neocupării funcției prin două proceduri consecutive.

'Analiza datelor oficiale arată o proporție covârșitoare a funcțiilor de conducere ocupate prin delegare, inclusiv peste durata maximă prevăzută de lege. Actualul model legislativ permite o centralizare excesivă a puterii, incompatibilă cu un corp profesional de înalt nivel, perfect capabil să participe real la procesul decizional. Apreciez că acest model reprezintă un regres față de cadrul legislativ anterior anului 2022 și generează o cultură organizațională percepută ca toxică și contraproductivă, în contradicție inclusiv cu recomandările Comisiei de la Veneția, care a susținut explicit proceduri concurențiale pentru ocuparea funcțiilor de vicepreședinte', transmite Ramona Grațiela Milu. AGERPRES/(AS - redactor: Mihai Stoica, editor: Karina Olteanu, editor online: Ada Vîlceanu)

Sursa foto: Ramona Gratiela Milu/Facebook.com