Marea Cameră a Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) a decis luni că, deși sunt supuși unei obligații generale de rezervă, magistrații pot comenta public, inclusiv pe rețelele sociale, subiecte de interes general, spune Nicoleta Popescu, avocata care l-a reprezentat pe Cristi Danileț la Strasbourg.

În anul 2021, Cristi Danileț (la acea vreme încă judecător, a ieșit la pensie în ianuarie 2024) a dat România în judecată la CEDO, după ce a fost sancționat în anul 2019 de CSM (condus atunci de Lia Savonea) pentru postarea a două mesaje pe Facebook.

'Marea Cameră a decis menținerea soluției pronunțate anterior de CEDO, care decisese în favoarea libertății magistraților de a se exprima public pe probleme de interes general, condamnând încercările sistemului judiciar român de a-i sancționa disciplinar. Hotărârea de azi clarifică faptul că, deși sunt supuși unei obligații generale de rezervă, magistrații pot comenta public, inclusiv pe rețelele sociale, subiecte de interes general. Hotărârea pronunțată astăzi este definitivă. Standardele stabilite de Marea Cameră vor avea efect obligatoriu, de lege pentru toate cele 46 de state membre ale Consiliului Europei, inclusiv România. Hotărârea Marii Camere reprezintă un moment-cheie în jurisprudența CEDO privind articolul 10 și statutul magistraților, având potențialul de a consolida sau redefini standardele europene referitoare la libertatea de exprimare a judecătorilor și procurorilor în societățile democratice. Cazul privește libertatea de exprimare a unui judecător și modul în care statul poate sau nu poate sancționa magistrații pentru opiniile exprimate în spațiul public', explică Nicoleta Popescu.

Astfel, Curtea a confirmat că România a încălcat în cazul lui Danileț articolul 10 privind libertatea de exprimare din Convenția europeană a drepturilor omului.

Fostul judecător nu a solicitat daune morale statului român.

CEDO a stabilit că sancționarea disciplinară a fostului judecător a fost disproporționată și că exprimările sale vizau chestiuni de interes public, precum funcționarea justiției și statul de drept.

Mai mult, hotărârea stabilește standardul minim obligatoriu pentru toate statele membre ale Consiliului Europei, atunci când reglementează condițiile în care libertatea de exprimare a magistraților poate fi restrânsă.

Curtea a subliniat riscul de autocenzură (chilling effect) generat de astfel de sancțiuni, arătând că inclusiv sancțiunile considerate 'minore' pot descuraja magistrații să participe la dezbateri publice legitime.

'A cere magistraților să tacă atunci când se discută despre statul de drept este o rețetă periculoasă pentru democrație. Le mulțumesc avocatelor mele pentru munca lor și tuturor celor care m-au susținut pentru curajul lor. Această decizie este importantă pentru toți magistrații din România și din țările membre ale Consiliului Europei. Nu am solicitat Curții Europene a Drepturilor Omului acordarea de daune morale pentru încălcarea libertății mele de exprimare. Nu am considerat potrivit ca cetățenii să suporte plata unor daune din bani publici. Miza acestui caz este echilibrul dintre independența justiției și libertatea de exprimare, într-un context în care magistrații sunt și trebuie să fie voci importante în dezbaterile despre statul de drept', a declarat Cristi Danileț.

În anul 2019, Cristi Danileț a fost sancționat disciplinar de Secția pentru judecători a CSM constând în diminuarea indemnizației de încadrare lunare brute cu 5% pe o perioadă de 2 luni, pentru două postări publicate pe Facebook. Una dintre postări se referea la funcționarea justiției și un comentariu apreciativ la adresa unui procuror care a vorbit public despre probleme din sistem, iar a doua postare avea legătură cu numirea șefului Statului Major al Armatei.

'Secția reține că opiniile exprimate în spațiul public de judecător, în afara exercitării atribuțiilor de serviciu, precum și maniera în care au fost prezentate evenimentele în derulare la acel moment, expresiile insidioase, neadecvate și chiar indecente folosite în cursul relatării, se circumscriu manifestărilor contrare demnității funcției, fiind de natură a aduce atingere imparțialității și prestigiului justiției', era motivarea oferită de CSM.

În 2020, Înalta Curte de Casație și Justiție a menținut sancțiunea aplicată lui Cristi Danileț, cu următoarea motivare: 'Cu privire la comentariul magistratului vizând un articol publicat pe site-ul ziare.com, întemeiat a apreciat instanța disciplinară că limbajul folosit depășește cu mult limitele decenței specifice funcției deținute, care impun sobrietate și echilibru, de o manieră care să nu prejudicieze imaginea sistemului judiciar'.

Ulterior, în 2021, Cristi Danileț a sesizat CEDO, invocând încălcarea libertății de exprimare (art. 10 CEDO) și a art. 8 privind dreptul la viață privată.

Pe 20 februarie 2024, o Cameră a CEDO pronunță hotărârea în cauza Danileț vs. România și constată încălcarea art.10 din Convenție. Curtea nu reține încălcarea art. 8 privind dreptul la viață privată, iar luni Marea Cameră a Curții pronunță hotărârea definitivă, menținând soluția din 2024 și confirmând încălcarea libertății de exprimare a magistratului Cristi Danileț.

Hotărârea are efect obligatoriu pentru toate cele 46 de state membre ale Consiliului Europei. AGERPRES/(AS - redactor: Eusebi Manolache, editor: Florin Marin, editor online: Simona Aruştei)

Citeşte şi:

* Marea Cameră a CEDO îi dă câștig de cauză judecătorului Cristi Danileț