UPDATE Marea Cameră a CEDO îi dă câștig de cauză judecătorului Cristi Danileț
Marea Cameră a CEDO i-a dat luni câștig de cauză judecătorului Cristi Danileț în cauza Danileț împotriva România (cererea nr. 16915/21) și a decis că autoritățile române au încălcat articolul 10 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, care garantează libertatea de exprimare, care include dreptul la opinie și la primirea/comunicarea de informații și idei, fără amestecul autorităților publice.
Cauza s-a referit la o sancțiune disciplinară aplicată judecătorului Cristi Danileț de către Consiliul Superior al Magistraturii după ce acesta a postat două mesaje pe contul său de Facebook.
Curtea observă că sancțiunea disciplinară împotriva reclamantului a reprezentat o interferență în dreptul său de liberă exprimare. Această interferență este reglementată de articolele 99 (a) și 100 (b) ale legii 303/2004, ale cărei prevederi au fost accesibile și formulate cu suficientă precizie pentru a-i permite reclamantului, care era judecător, să-și adapteze comportamentul în consecință. Mai mult decât atât, interfența a urmărit un scop legitim, respectiv menținerea autorității și imparțialității sistemului judiciar.
Un exercițiu de punere în balanță trebuia realizat, cântărind dreptul la libertatea de expresie a judecătorilor și procurorilor, care este garantat ca al oricărui altui individ în conformitate cu articolul 10 al Convenției, față de datoria de discreție, o valoare socială înrădăcinată în obligația etică pentru judecători și procurori de a proteja încrederea publică în sistemul de justiție și făcând astfel parte dintre 'datoriile și responsabilitățile' prevăzute în articolele 10 și 2 ale Convenției.
Examinând postările reclamantului în lumina criteriilor pe care le-a stabilit, Curtea a observat că acesta a participat la o controversă politică prin primul său mesaj, postat pe 9 ianuarie 2019. Existența unei controverse nu a fost totuși, în sine, suficientă pentru a împiedica un judecător sau procuror să-și exprime vederile într-o chestiune de interes public.
Remarcile sale, care se refereau la faptul că ar exista o amenințare la democrația constituțională în eventualitatea că instituțiile publice ar cădea sub control politic, ar putea fi privite ca având drept scop apărarea ordinii constituționale și a independenței continuate a independenței instituțiilor unui stat independent.
Mai mult, în motivările furnizate de autoritățile naționale, nu exista nimic care să indice cum ar putea afirmațiile reclamantului să submineze funcționarea corespunzătoare a sistemului intern de justiție, nici cum ar fi afectate acestea demnitatea și onoarea funcției judecătorești sau încrederea pe care această funcție ar trebui să o inspire.
În ceea ce privește al doilea său mesaj, nu există nicio îndoială că el a privit chestiuni de interes public, respectiv reformele legislative ale sistemului de justiție. Acesta era legat de funcționarea sistemului de justiție, o chestiune care impune un grad înalt de protecție în conformitate cu articolul 10.
În al doilea mesaj al lui Cristi Danileț, expresia românească 'sânge în instalație' a fost principalul factor din spatele autorităților judiciare de a impune o sancțiune împotriva reclamantului. Acestea nu au explicat totuși cum expresia 'a depășit în mod semnificativ limitele decenței intrinseci funcției' deținute de reclamant și de ce a fost atât de gravă încât să necesite sancțiuni disciplinare.
Decizia precizează că utilizarea unui limbaj neclar în remarcile unui judecător sau procuror în social media s-ar putea dovedi problematic. De aceea, ar fi fost preferabil ca reclamantul să utilizeze un limbaj mai clar, care ar fi exclus interpretări multiple. Totuși, se precizează în decizia Marii Camere a CEDO, trebuie observat că referirile la armată din primul mesaj au transmis în mod esențial, într-o formă retorică, temerile sale privind riscul de influență politică asupra instituției.
În absența altor dovezi care să susțină premisa că aplicantul a încercat în vreun fel să incite cititorii să iasă în stradă sau să folosească violența, acele simple referiri la armată, oricât de ambigui par să fie, nu afectează echilibrul necesar între gradul în care reclamantul, în calitate de judecător, poate fi implicat în societate, și nevoia ca el să fie și să fie perceput drept independent și parțial în exercitarea îndatoririlor.
La momentul evenimentelor, se mai notează în decizie, reclamantul nu deținea o poziție de rang înalt în sistemul de justiție și nu era niciun purtător de cuvânt pentru instanța în care activa sau președintele vreunei asociații profesionale. Această circumstanță nu îl lipsea totuși de capacitatea de a-și exprima vederile în cadrul eforturilor sale privind creșterea conștientizării privind respectarea drepturilor omului sau de protecția libertății sale de exprimare în conformitate cu articolul 10 al Convenției, o libertate acordată tuturor judecătorilor și procurorilor atât timp cât limitele ei nu au fost depășite.
Primul mesaj al reclamantului nu privea proceduri judiciare 'în desfășurare' la momentul postării. În plus, remarcile fostului judecător îl al doilea mesaj au fost făcute în contextul unei dezbateri asupra unor chestiuni de interes public, privind reforme legislative ale sistemului judiciar. Acele chestiuni au atras și atenția Comisiei de la Veneția și Comisiei Europene la momentul respectiv, iar autoritățile interne judiciare nu au luat în considerare acest context în evaluarea celui de al doilea mesaj al reclamantului. De aceea, consideră Curtea, mesajul nu a beneficiat de examinarea atentă impusă de circumstanțele cazului.
În ceea ce privește capacitatea în care Danileț a făcut remarcile, el a exprimat o opinie personală, în cadrul eforturilor sale privind creșterea conștientizării privind respectarea drepturilor omului, asupra unor chestiuni legate de funcționarea sistemului de justiție, în timpul unei dezbateri de interes public. De aceea avea dreptul, vorbind la modul general, la mai multă libertate de expresie, se notează în decizia Marii Camere a CEDO.
În concluzie, Curtea consideră că afirmațiile reclamantului din cele două mesaje nu au fost de asemenea natură încât să tulbure echilibrul rezonabil între, pe de o parte, gradul în care reclamantul ca judecător, poate fi implicat în societate pentru a apăra ordinea constituțională și instituțiile statului, și, pe de alta, nevoia ca el să fie și să fie perceput drept independent și imparțial în exercitarea îndatoririlor sale.
Primul mesaj a avut drept scop apărarea ordinii constituționale și menținerea independenței instituțiilor de stat. Al doilea mesaj avea legătură cu funcționarea sistemului intern de justiție. Ambele au vizat chestiuni de interes public și în privința cărora oamenii aveau un interes legitim în a fi informați.
Mai mult, în motivarea furnizată de autoritățile naționale, nu exista nimic care să indice în mod convingător cum remarcile sale au afectat funcționarea corespunzătoare a sistemului de justiție interne și au adus atingere demnității funcției juridice sau încrederii publice pe care o astfel de funcție trebuie să o inspire.
După ce am cântărit interesele diverse aflate în joc și am luat în considerare conținutul și forma fiecăruia dintre cele două mesaje, contextul în care au fost postate, consecințele, poziția reclamantului care le-a postat, natura și severitatea sancțiunilor impuse lui și efectele dătătoare de fiori asupra profesiunii ca întreg, precum și clauzele de protecție împotriva deciziilor arbitrare care îi erau acordate, Curtea a decis că interferența cu libertatea de expresie a reclamantului nu a fost bazată pe motive 'relevante și suficiente' și nu au răspuns unei 'nevoi sociale presante'.
În consecință, a existat o încălcare a articolului 10 al al Convenției. Curtea a decis, cu zece voturi la șapte, ca România să-i plătească reclamantului 9.705,44 euro reprezentând costuri și cheltuieli de judecată.
Ședința publică a avut loc la sediul CEDO din Strasbourg și a fost transmisă în direct pe canalul de YouTube al Curții.
Hotărârea pronunțată de Marea Cameră a CEDO este definitivă și are caracter obligatoriu. AGERPRES/(AS - redactor: Florin Ștefan, editori online: Ada Vîlceanu, Adrian Dădârlat)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Interpol avertizează asupra creșterii traficului de persoane prin utilizarea platformelor digitale de plată
Organizația internațională de poliție Interpol a desfășurat o operațiune în șapte țări europene, menită să identifice un nou sistem de recrutare a victimelor traficului de persoane, în mare parte din America de Sud, prin intermediul platformelor digitale de plată care oferă conținut sexual explicit, informează vineri EFE. Misiunea, denumită CyberPr
UE: 19 țări, între care și România, solicită progrese în crearea de centre pentru migranți în străinătate
Nouăsprezece șefi de stat sau de guvern ai Uniunii Europene au cerut vineri, într-o scrisoare, 'progrese cât mai curând posibil' în crearea de centre pentru migranți în țări terțe pentru 'eliminarea stimulentelor pentru migrația ilegală' și 'repatrierea celor care nu au dreptul legal de a rămâne în Europa&
Liderii statelor UE discută despre bugetul multianual 2028-2034, în a doua zi a Consiliului European
Trimisul special al AGERPRES, Tudor Martalogu, transmite: Liderii statelor membre ale Uniunii Europene, reuniți în cadrul Consiliului European de vară, discută vineri despre bugetul multianual al blocului comunitar pentru perioada 2028 - 2034. Este de așteptat ca șefii de stat și de guvern să își prezinte punctele de vedere despre
Un cetățean român, condamnat definitiv la 15 ani de închisoare în Rusia pentru spionaj în favoarea Ucrainei (agenție)
O instanță rusă a condamnat definitiv un cetățean român la 15 ani de închisoare, într-o colonie penală de maximă securitate, pentru furnizarea către Ucraina de informații despre amplasarea sistemelor de apărare aeriană din Soci, a relatat vineri Centrul de Relații Publice (PRC) al FSB, citat de agenția Interfax. 'Verdictu
Germania: Cea de-a cincea Conferință de Securitate are loc vineri la Kiel
Cea de-a cincea Conferință anuală de securitate, care servește drept platformă la nivel înalt pentru dialog între factorii de decizie politică, liderii militari, experții și reprezentanții societății civile cu privire la provocările presante de securitate internațională, se desfășoară vineri la Kiel, în Germania, informează Fundația Konrad Adenauer
Ziua Iei 2026, celebrată la Lisabona prin muzică, dans și tradiții populare
Ziua Iei 2026 va fi celebrată la Lisabona prin muzică, dans și tradiții populare, sâmbătă, 20 iunie, informează un comunicat de presă publicat joi de Ambasada României în Republica Portugheză. Lisabona se îmbracă din nou în straie de sărbătoare tradiționale românești în cadrul unui spectacol extraordinar dedicat iei. C
Parlamentul European condamnă incursiunile cu drone ale Rusiei în UE
Uniunea Europeană nu se va lăsa intimidată de campania de destabilizare a Rusiei și este hotărâtă să-și apere securitatea, potrivit unei rezoluții adoptate joi de eurodeputați, informează Parlamentul European într-un comunicat de presă. Incursiunile cu drone și încălcările spațiului aerian de pe teritoriul UE nu sunt incident
PE votează joi o rezoluție privind incursiunile de drone în România, statele baltice și Finlanda
Parlamentul European, reunit în această săptămână în sesiune plenară la Strasbourg, va supune la vot joi o rezoluție care condamnă 'acțiunile provocatoare inacceptabile ale Rusiei' și incursiunile de drone în România, statele baltice și Finlanda, după o dezbatere desfășurată marți pe această temă. Textul rezoluției, dat pu
Eurobarometru: 44% dintre adolescenții români petrec prea mult timp în fața ecranelor
Aproape jumătate dintre adolescenții din România consideră că petrec prea multe ore în fața ecranelor, iar peste o treime spun că utilizarea rețelelor sociale este excesivă, arată datele unui nou Eurobarometru privind impactul utilizării excesive a ecranelor și al rețelelor sociale asupra sănătății mintale a tinerilor, publicat marți. Fenomenul est
Ia românească a fost sărbătorită la Nicosia într-o ediție dedicată tradițiilor și comunității românești
Alianța Românilor din Cipru a primit Ordinul 'Meritul pentru promovarea drepturilor omului și angajament social', în grad de Cavaler, conferit de Președintele României, în cadrul Festivalului Iei Românești desfășurat duminică la Nicosia. Evenimentul a reunit comunitatea românească din insulă într-o celebrare a tradițiilor, ed
România și Republica Moldova l-au comemorat pe Mihai Eminescu la Viena
România și Republica Moldova au adus un omagiu poetului național Mihai Eminescu la Viena, la împlinirea a 137 de ani de la trecerea sa în eternitate. Reprezentanții celor două state au depus, luni 15 iunie, coroane de flori la bustul lui Eminescu amplasat în fața Parohiei Ortodoxe Române din capitala austriacă. La
Tradiția românească a dantelei, prezentată la Zagreb
Meșteșugul tradițional al confecționării dantelei din regiunea Mândra, inclus recent în patrimoniul cultural imaterial al României și propus pentru recunoaștere UNESCO, a fost prezentat sâmbătă publicului din Zagreb cu prilejul expoziției itinerante ''Dantela Mândrei'', informează agenția HINA. Ediția din Zagreb urmează
Ziua Universală a Iei și legăturile culturale dintre România și Cipru, celebrate la Nicosia
Ziua Universală a Iei și legăturile culturale dintre România și Cipru au fost celebrate vineri seara la Nicosia printr-un eveniment de diplomație culturală și economică în care ia românească - inclusă în Patrimoniul Cultural Imaterial UNESCO - a fost folosită ca simbol de dialog și cooperare între cele două state membre ale Uniunii Europene.
Parlamentul European va dezbate securitatea frontierei estice a UE și incursiunile dronelor rusești
Parlamentul European va dezbate marți, în plenul de la Strasbourg, situația de securitate de la frontiera estică a Uniunii Europene, în contextul numărului tot mai mare de amenințări și incursiuni cu drone atribuite Federației Ruse. Potrivit agendei oficiale a legislativului european, eurodeputații vor discuta, alături de reprezent
PE: Creșterile propuse pentru România în viitorul buget UE sunt insuficiente,iar tăierile la competitivitate și apărare sunt o greșeală
Parlamentul European consideră insuficiente creșterile propuse pentru România în noua variantă a bugetului multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2028-2034 și critică reducerile operate la capitolele dedicate competitivității și apărării, a transmis joi eurodeputatul Siegfried Mureșan, raportor al Parlamentului European pentru viitorul Cadru Financiar Mul











