CCR: Transmiterea declarațiilor de avere la ANI pentru publicarea pe internet nesocotește dreptul la ocrotirea vieții private
Obligația prevăzută de lege de a transmite declarațiile de avere către Agenția Națională de Integritate (ANI) în vederea publicării pe pagina de internet a acesteia nesocotește dreptul la respectarea și ocrotirea vieții private, susține Curtea Constituțională a României (CCR).
De asemenea, Curtea spune că instituirea obligației de a declara nu doar drepturile și obligațiile proprii, ci și pe cele ale soțului sau soției implică asumarea răspunderii personale a declarantului pentru informații pe care acesta nu le deține.
Instanța constituțională a publicat motivarea deciziei din 29 mai prin care a stabilit ca declarațiile de avere și interese să nu mai fie publicate pe site-ul Agenției Naționale de Integritate și nici pe paginile online ale altor instituții publice, iar aceste declarații nu mai trebuie să cuprindă veniturile și bunurile soților și copiilor.
Curtea a statuat în document că obligația prevăzută de lege de a se publica declarațiile de avere pe paginile de internet ale entităților în cadrul cărora profesează persoanele care au obligația de a le depune, în conformitate cu prevederile legale, precum și transmiterea acestora către Agenția Națională de Integritate în vederea publicării pe pagina de internet a acesteia nesocotesc dreptul la respectul și ocrotirea vieții private, consacrat prin art.26 din Legea fundamentală, precum și prin art.8 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, prin expunerea nejustificată în mod obiectiv și rațional, pe pagina de internet, a datelor referitoare la averea persoanelor ce au, potrivit legii, obligația de a depune declarații de avere.
Curtea mai reține în motivare că în cauza de față se critică faptul că textul de lege impune întocmirea declarațiilor de avere pe propria răspundere, deși acestea cuprind, pe lângă drepturile și obligațiile declarantului, și pe cele ale soțului/soției, precum și ale copiilor aflați în întreținere. Față de acest conținut normativ al art.3 alin.(2) din Legea 176/2010, Curtea subliniază că, prin ipoteză, declarația pe propria răspundere nu poate să vizeze decât informații referitoare strict la persoana declarantului, pentru care acesta își poate asuma răspunderea, în mod direct și individual. Declarația pe propria răspundere angajează răspunderea penală a declarantului, motiv pentru care aceasta nu poate fi făcută decât în nume propriu, nimeni neputând fi ținut răspunzător din punct de vedere penal pentru fapta altei persoane. De altfel, însăși Legea nr.176/2010 precizează, în art.3 alin.(1), că declarațiile de avere reprezintă acte personale.
Judecătorii constituționali mai spun că instituirea obligației de a declara nu doar drepturile și obligațiile proprii, ci și pe cele ale soțului/soției implică asumarea răspunderii personale a declarantului pentru informații pe care acesta nu le deține/nu le cunoaște în mod direct, ci trebuie să le obțină de la o terță persoană, respectiv soț/soție. În privința declarării drepturilor și obligațiilor copiilor aflați în întreținerea declarantului, potrivit Codului civil, se observă că părinții pot cunoaște personal, în mod direct, întinderea acestora cel mult în cazul copiilor minori, întrucât încheie actele juridice în numele acestora, în calitate de reprezentanți legali, până la împlinirea vârstei de 14 ani, iar în cazul minorilor cu capacitate de exercițiu restrânsă încuviințează actele juridice ale acestora, cu excepțiile prevăzute la art.41 alin.(3) din Codul civil.
'Situația este diferită în cazul copiilor deveniți majori aflați în întreținerea părinților până la vârsta de 26 de ani, conform art.499 din Codul civil, dacă se află în continuarea studiilor, până la terminarea acestora, aceștia având capacitatea de exercițiu deplină pentru a încheia acte juridice în nume propriu. Este posibil ca, nefiind în egală măsură responsabilizată prin plasarea sub incidența aceleiași răspunderi penale sau contravenționale, după caz, această persoană (soț, soție sau copil major aflat în întreținere), care este terț față de obligația impusă declarantului, să refuze să le furnizeze, din varii motive, sau chiar să ofere informații eronate, astfel că declarantul va fi în imposibilitate de a furniza datele referitoare la patrimoniul acesteia sau va fi pus în situația de a menționa date incorecte, fără să aibă posibilitatea de a le verifica, pentru a evita sancțiunea penală aplicabilă pentru săvârșirea infracțiunii de fals în declarații sau sancțiunea contravențională, după caz', notează CCR.
Curtea Constituțională apreciază totodată că publicarea expresă a numelui și prenumelui soțului și copiilor, împreună cu precizarea veniturilor acestora, în cadrul unei declarații date pe propria răspundere a persoanei căreia îi incumbă această obligație constituie o nesocotire a dispozițiilor art.26 din Constituție, care garantează respectul vieții private.
În același timp, Curtea subliniază că legiuitorul trebuie să identifice o soluție legislativă adecvată, care să permită Agenției Naționale pentru Integritate să cunoască informațiile privitoare la averea soțului declarantului și a copiilor majori aflați în întreținerea sa, în vederea realizării scopului legal al acesteia. AGERPRES/(AS - redactor: Mihai Stoica, editor: Antonia Niță, editor online: Alexandru Cojocaru)
Citiţi şi:
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Consiliul Superior al Magistraturii face publice indemnizațiile judecătorilor din România
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a publicat, miercuri, în contextul dezbaterilor publice generate de o decizie recentă a Curții Europene a Drepturilor Omului, date privind indemnizațiile judecătorilor din România și câteva repere de comparație europeană, subliniind că suma brută încasată de un judecător stagiar reprezintă 1,26 câ
DIICOT a destructurat o rețea de traficanți de droguri care acționa în zona în care se află Arestul Central al Capitalei
Procurorii DIICOT și polițiștii Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate București au destructurat o rețea de traficanți de droguri, formată din două grupări, care acționa în zona centrală a Bucureștiului în care se află sediul Arestului Central al Poliției. Anchetatorii au efectuat miercuri 11 percheziții în municip
Timiș: Trei bărbați reținuți pentru trafic de droguri de mare risc
Trei bărbați au fost reținuți pentru trafic de droguri de mare risc, iar față de doi dintre ei s-a reținut și comiterea infracțiunii de efectuarea fără drept de operațiuni cu produse cu efecte psihoactive, a anunțat, miercuri, Inspectoratul de Poliție Județean (IPJ) Timiș. Polițiștii Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Timișoara,
DNA: Primarul din Slănic Moldova - prins în flagrant când primea 6.000 de euro mită
Primarul orașului Slănic Moldova, Benone Moraru, a fost reținut de procurorii anticorupție, după ce a fost prins în flagrant când primea mită în legătură cu derularea unui contract încheiat de administrația locală cu o societate comercială. Potrivit unui comunicat al DNA transmis, miercuri, AGERPRES, procurorii de la Secția de c
Șoferi și paznici de la STB, acuzați că furau motorină din autobuzele staționate în Autobaza Ferentari (surse)
Poliția Capitalei - Brigada de Poliție pentru Transportul Public, cu sprijinul Jandarmeriei București, a efectuat miercuri percheziții într-un dosar în care opt șoferi de la STB și doi paznici sunt acuzați că au furat mari cantități de motorină din autobuzele staționate în timpul nopții în Autobaza Ferentari, au declarat surse judiciare pentru AGERPRE
Dosarul lui Călin Georgescu se judecă la ora 17:00
Curtea de Apel București dezbate miercuri, de la ora 17:00, contestația DIICOT la decizia Tribunalului București de a nu mai prelungi arestul preventiv în cazul lui Călin Georgescu. Decizia trebuie dată tot în cursul acestei zile, în condițiile în care mandatul de arestare expiră în noaptea de miercuri spre joi, la ora 00:
Elevă din Capitală, trimisă în judecată după ce a lovit o profesoară
O elevă din București, în vârstă de 14 ani la momentul faptei, a fost trimisă în judecată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1, fiind acuzată că în urmă cu doi ani a lovit o profesoară pe motiv că i-ar fi vorbit de rău familia, cadrul didactic având nevoie de îngrijiri medicale după ce a căzut și s-a lovit la cap.
Dosarul lui Georgescu a ajuns la CAB; mandatul de arestare expiră la miezul nopții
Dosarul prin care DIICOT contestă decizia Tribunalului București de a nu mai prelungi arestul preventiv în cazul lui Călin Georgescu a fost întregistrat la Curtea de Apel București. Urmează ca instanța să stabilească un termen de judecată, în condițiile în care mandatul de arestare expiră în noaptea de miercuri spre joi, la ora 00
Ministerul Justiției: Grup de lucru pentru reorganizarea Administrației Penitenciarelor și Direcției de Probațiune
Ministerul Justiției a anunțat marți că la nivelul instituției a fost constituit un Grup de lucru pentru reorganizarea Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP) și a Direcției Naționale de Probațiune (DNP). Potrivit unui comunicat al MJ transmis AGERPRES, ministrul Justiției, Radu Marinescu, a condus marți o ședință de lucru dedicată ap
Bistrița-Năsăud: Elevul de 13 ani, autorul atacului cu cuțitul dintr-o școală, externat de la Psihiatrie și dus la audieri
Elevul de 13 ani, care în data de 19 octombrie a comis un atac cu cuțitul într-o școală din municipiul Bistrița, rănind o profesoară și doi elevi, a fost externat, marți, de la Psihiatrie infantilă din Cluj-Napoca și adus la audieri la sediul Inspectoratului de Poliție Județean (IPJ) Bistrița-Năsăud. Tot marți, Inspectoratul Școlar
Covasna: Fostul primar și fostul viceprimar din Moacșa, trimiși în judecată pentru fals în declarații
Fostul primar al comunei Moacșa, fostul viceprimar și un fost consilier local din legislatura 2020-2024 au fost trimiși în judecată pentru fals în declarații, fiind acuzați că ar fi omis să menționeze în declarațiile de avere bunuri imobile și mobile, precum și sume importante de bani, informează Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgu S
Timiș: Fosta manageră a Spitalului Municipal și alte două angajate, trimise în judecată pentru fals intelectual
Fosta manageră interimară, șefa Birou Resurse Umane și șefa Serviciului Juridic din Spitalul Municipal Timișoara au fost trimise în judecată pentru fals intelectual în formă continuată comisă în coautorat (22 acte materiale), iar în cazul uneia dintre inculpate s-a reținut și uzul de fals în formă continuată (22 acte materiale), după ce
Timiș: Un agent de poliție suspectat că a furnizat unui infractor informații privind un seif privat, trimis în judecată
Parchetul de pe lângă Judecătoria Timișoara a dispus trimiterea în judecată a unui polițist, cercetat în stare de arest la domiciliu pentru folosire în orice mod, direct sau indirect, de informații care nu sunt destinate publicității, ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, după ce a furnizat unui infractor da
Opt polițiști condamnați pentru că au bătut și torturat doi tineri în Capitală în timpul pandemiei de COVID-19
Opt agenți de la Secția 16 Poliție din Capitală au fost condamnați definitiv de Curtea de Apel București, fiind găsiți vinovați pentru că au sechestrat și torturat doi tineri în timpul pandemiei de COVID-19. Patru polițiști au primit închisoare cu executare de până la 5 ani și 8 luni. Cea mai grea pedeapsă a primit-o Viorel Con
Giurgiu: Bunuri contrafăcute în valoare totală de 18,7 milioane de lei, depistate de polițiștii de frontieră într-un autocamion pe DN 5
Polițiștii de frontieră din Giurgiu au făcut o captură record și au scos din circuitul ilegal aproximativ 64.000 de bunuri susceptibile a fi contrafăcute, în valoare de peste 18,7 milioane de lei, descoperite într-un automarfar condus de un cetățean turc pe DN 5. 'Polițiștii de frontieră din cadrul Sectorului Poliției de Frontieră Giurgiu, &ici