Conducerea Inspectoratului de Poliţie Judeţean (IPJ) Mureş a atras atenţia, vineri, într-o conferinţă de presă, asupra modului tot mai diversificat prin care se produc fraude informatice, care creează victime inclusiv în rândul celor care au cunoştinţe în utilizarea mediului online, de la începutul anului fiind înregistrate 468 de dosare penale, unele dintre acestea având prejudicii de peste 50.000 de euro.

Din statisticile prezentate, vineri, de conducerea Inspectoratului de Poliţie Judeţean Mureş - şeful IPJ Mureş, Constantin Mihalache, şi de adjuncţii acestuia, Cătălin Rădulescu şi Bogdan Roşiu - reiese că în primele 9 luni ale acestui an au fost înregistrate 468 de dosare penale privind infracţiuni informatice, în creştere faţă de anul anterior, cele mai frecvent sesizate fapte fiind infracţiunile de "înşelăciune" în mediul online şi "efectuarea de operaţiuni financiare în mod fraudulos".

"Anul trecut au fost înregistrate 342 de infracţiuni faţă de 468 anul acesta, în ceea ce priveşte infracţiunile din domeniul informatic. Există dosare în care prejudiciul poate fi de ordinul a câteva zeci de lei, sute de lei, dar sunt înregistrate şi câteva cauze cu un prejudiciu foarte mare şi aici vorbim de sume de peste 50.000 euro. Din păcate, sunt şi astfel de categorii (...). Modurile de operare au cunoscut o schimbare pentru că, în 2022-2023, cel mai frecvent mod de operare era sistemul OLX, cu acel link în momentul în care aveai un bun la vânzare, erai contactat de către o persoană, îţi promitea că îţi va vira banii pe card, transmiteai datele cardului, iar de acolo aveau loc diferite tranzacţii. În momentul de faţă, cele mai frecvente moduri de operare sunt în zona de investiţii la diferite societăţi cu listare la bursă sau folosirea inteligenţei artificiale în care sunt folosite diferite personalităţi care au priză la public, care îţi promite un câştig imediat", a declarat Bogdan Roşiu.

Potrivit poliţistului, în momentul în care oamenii accesează acel site din curiozitate, să afle cum s-a îmbogăţit Dan Negru sau alte vedete, i se solicită un număr de telefon de contact pentru a fi apelat.

"Eşti apelat de către un reprezentant al acelei firme sau aşa-zise firme care îţi transmite datele pe care trebuie să le urmezi de cele mai multe ori. Aici ajungem în situaţia în care se instalează acea aplicaţie de control al telefonului mobil, îţi solicită să faci şi o aşa-zisă tranzacţie către bancă pentru a verifica că nu există anumite probleme sub coordonare. Suma este modică, de genul o sumă de 5 lei, 10 lei. În momentul acela, interlocutorul capătă controlul total atât asupra telefonului mobil, cât şi asupra aplicaţiilor bancare. El operează apoi asupra conturilor cu acest sistem de control, fără ca noi să vedem efectiv ce se întâmplă", a susţinut Bogdan Roşiu.

Tot de la începutul anului, au arătat reprezentanţii IPJ Mureş, au fost înregistrate 150 de înşelăciuni aflate în strânsă legătură cu mediul informatic, o mare parte privind investiţiile online.

Din analizele efectuate reiese faptul că cele mai multe infracţiuni informatice sunt sesizate în zona urbană, la nivelul judeţului Mureş cele mai multe sesizări fiind înregistrate în municipiul Târgu Mureş.

"Metodele prin care se pot produce aceste fraude sunt diverse, însă scopul final este reprezentat de sustragerea resurselor financiare sau obţinerea datelor bancare ale victimelor. În acelaşi scop, o categorie aparte de înşelăciuni care sunt comise prin intermediul mediului online, cu prejudicii ridicate, este reprezentată de fraudele privind falsele oferte de investiţii. În aceste situaţii, persoanele vătămate dau curs unor anunţuri sau reclame privind metode de îmbogăţire în timp record, apărute pe diverse platforme de socializare sau alte resurse online. De exemplu, mesajele sau anunţurile pot promova investiţii în afaceri, acţiuni la bursa de valori, criptomonede, NFT-uri sau orice alte tipuri de investiţii. Acestea pot fi prezentate sub forma unor oferte de îmbogăţire rapidă sau sub forma unor produse sau servicii exclusiviste, disponibile pentru o perioadă limitată de timp. După furnizarea datelor de contact, persoanele vătămate sunt contactate telefonic de persoane necunoscute, care se recomandă specialişti în domeniu", a afirmat comisar şef Cătălin Rădulescu.

După discuţii repetate, susţin poliţiştii, autorii reuşesc, de obicei, să convingă victimele să iniţieze transferuri, fiindu-le prezentate, în mod fals, avantajele şi siguranţa procesului, dar şi sumele la care pot ajunge dacă continuă să investească.

"În unele situaţii, sub pretextul că vor acorda suport tehnic, atacatorii conving persoanele vătămate să îşi instaleze pe dispozitivele electronice folosite (telefon, tabletă, laptop etc.) aplicaţii tip remote desktop (control de la distanţă) cum ar fi Anydesk, Team Viewer etc., prin care aceştia capătă control asupra datelor din dispozitive. Mai exact, fără să conştientizeze efectul acţiunii lor, utilizatorii oferă atacatorilor acces la date personale şi bancare, accesibile prin intermediul dispozitivelor. De asemenea, aceştia sunt adesea convinşi să transmită imagini cu documentele personale, precum cartea de identitate. Persoanele vătămate sunt astfel convinse să trimită mai multe sume de bani deoarece se creează aparenţa că investiţiile sunt profitabile ajungându-se, astfel, chiar la sume de zeci de mii de euro 'investiţi' în astfel de scheme frauduloase", mai spun poliţiştii mureşeni.

În momentul în care se încearcă retragerea sumelor de bani sunt inventate o serie de pretexte şi scenarii prin care autorii încearcă să convingă victimele că, pentru a beneficia de acel profit, trebuie să transfere mai multe sume de bani pentru taxe de retragere, garanţii transferuri, amenzi etc.

"În paralel, datele accesibile prin dispozitivele compromise sunt exploatate în diferite moduri, cum ar fi: deschiderea de conturi pe diferite platforme de tranzacţionare crypto- monede, transferuri bancare frauduloase, spălare de bani etc. De asemenea, o modalitate de fraudare întâlnită în situaţia în care utilizatorii oferă atacatorilor acces la propriile dispozitive şi la datele personale/bancare, este contractarea de credite online în numele persoanelor vătămate şi ulterior sustragerea banilor. Alte modalităţi de inducere în eroare a potenţialilor investitori pot fi reprezentate de promovarea unor anunţuri, în general pe reţele de socializare, în care se foloseşte imaginea unor companii cunoscute, listate la bursă, cu promisiunea unor câştiguri imediate foarte mari prin 'cumpărarea de acţiuni' care vor 'genera dividende' de zeci de mii de lei 'direct pe cardul' utilizatorilor. În egală măsură, aceştia se pot folosi de imaginea unor personalităţi cu notorietate, celebrităţi sau alte persoane publice. În astfel de cazuri, atacatorii se folosesc de link-uri maliţioase cu ajutorul cărora încearcă să obţină date personale şi financiare de la utilizatori", a mai declarat adjunctul şefului IPJ Mureş, Cătălin Rădulescu.

Şeful IPJ Mureş a arătat că, pe fondul creşterii considerabile a reţelelor de comunicaţii, a platformelor virtuale de servicii şi a aplicaţiilor, au fost adaptate şi metodele frauduloase, profitându-se de buna-credinţă a persoanelor care utilizează mediul online.

"Criminalitatea informatică se află în permanentă inovare şi cunoaşte o rată foarte rapidă de dezvoltare şi diversificare, ajungând, prin anumite strategii utilizate de atacatori, să creeze chiar şi victime care au cunoştinţe în utilizarea mediului online (...). Expansiunea tipurilor de dispozitive care fac posibilă accesarea mobilă a internetului conduce la creşterea exponenţială a numărului de utilizatori şi, implicit, a riscurilor de victimizare. Combaterea criminalităţii informatice rămâne o prioritate pentru Inspectoratul de Poliţie Judeţean Mureş. Totodată, informarea şi educarea populaţiei rămân factori esenţiali în procesul de descurajare a acestor tipuri de infracţiuni", a subliniat Constantin Mihalache.

Coordonatoarea Compartimentului de Analiză şi Prevenire a Criminalităţii din cadrul IPJ Mureş, Gabriela Pâncă, a arătat că, începând din anul 2022, prevenirea criminalităţii informatice a devenit un domeniu prioritar, fiind derulate deja campanii în acest sens.

Una dintre campanii a vizat prevenirea victimizării online de către persoanele care încearcă să vândă sau să achiziţioneze bunuri prin intermediul platformelor online, apoi s-a insistat pe conştientizarea populaţiei să fie atentă la ce accesează.

"În cele 9 luni ale anului 2024, Compartimentul de Analiză şi Prevenire a Criminalităţii Mureş a derulat peste 50 de activităţi informativ-preventive în acest domeniu, cu numeroşi beneficiari. De asemenea, s-a asigurat participarea la emisiuni TV şi radio pentru informarea publicului cu privire la criminalitatea informatică şi recomandările preventive, multiple materiale realizate de structura de specialitate fiind distribuite în mediul online (...). Pe lângă informările realizate cu ocazia activităţilor şi evenimentelor publice, a şedinţelor interinstituţionale, în Săptămâna Prevenirii Criminalităţii au fost realizate mai multe activităţi preventive la nivelul întregului judeţ, pentru combaterea victimizării în mediul online", a subliniat Gabriela Pâncă. AGERPRES/(A - autor: Dorina Matiş, editor: Irina Poenaru, editor online: Irina Giurgiu)