Zece asociaţii şi organizaţii neguvernamentale au solicitat, miercuri, intervenţia ministrului Justiţiei, a procurorului general, a CSM şi Inspecţiei Judiciare în cazul jurnalistului Alin Cristea, al cărui domiciliu a fost percheziţionat de către procurorii DIICOT din Brăila, semnatarii considerând că în acest caz este vorba de o 'hărţuire' a unui ziarist de către oamenii legii.

"DIICOT recidivează în hărţuirea jurnaliştilor (...) Ne exprimăm indignarea faţă de acţiunile procurorilor DIICOT Brăila care au percheziţionat domiciliul jurnalistului Alin Cristea, inclusiv domiciliul părinţilor săi, şi redacţia ziarului debraila.ro şi au confiscat telefoane, computere şi alte echipamente. Prin confiscarea acestor echipamente, procurorii DIICOT au blocat o publicaţie de la apariţie şi au încălcat confidenţialitatea surselor jurnalistice, acte abuzive în orice societate democratică. Mai mult, procurorii DIICOT au deschis un dosar de urmărire penală faţă de jurnalistul Alin Cristea şi publicaţia debraila.ro pentru comiterea infracţiunii de distribuire sau deţinere de materiale de pornografie infantilă. Conform comunicatului DIICOT, acest dosar a fost deschis doar în baza publicării unui articol (pe un subiect de interes public şi care s-a făcut cu protejarea identităţii victimei)", se arată într-un comunicat al Asociaţiei ActiveWatch.

ActiveWatch arată că percheziţiile, confiscarea şi deschiderea dosarului de urmărire penală vin în urma publicării de către ziaristul Alin Cristea, în ziarul debraila.ro, a unui material pe un subiect de maxim interes public: agresarea fizică a unui minor.

Asociaţia aminteşte faptul că jurnalistul intrase în atenţia procurorilor după ce l-a criticat pe şeful Poliţiei Brăila.

"În plus, publicaţii centrale au arătat că jurnalistul Alin Cristea intrase în vizorul oamenilor legii din Brăila după ce l-a criticat pe şeful Poliţiei Brăila. Un procuror DIICOT Brăila l-a contactat pe ziarist pentru a-i lua apărarea şefului poliţiei. Acesta din urmă a fost schimbat din funcţie la scurt timp după articolele publicate de jurnalist, iar acţiunea în forţă a DIICOT a urmat la câteva zile, ceea ce ridică suspiciuni serioase în legătură cu motivele reale ale percheziţiilor, confiscării şi deschiderii dosarului de urmărire penală împotriva jurnalistului şi a publicaţiei pe care o conduce", spune ActiveWatch.

ActiveWatch precizează că acest caz nu este unul singular, în ultima vreme mai mulţi ziarişti fiind chemaţi de procurori pentru a da explicaţii în legătură cu o serie de articole.

"Reamintim că abuzul procurorilor DIICOT nu este singular. Cu doar câteva luni în urmă, ziariştii 'Libertatea' şi 'Newsweek' erau convocaţi la sediul central al DIICOT, pentru a fi interogaţi, în urma unei plângeri făcute de primarul Sectorului 4, în care acesta îi acuza pe ziarişti că ar fi fost implicaţi în acţiuni de şantaj şi crimă organizată, fără a prezenta însă nicio probă legată de obiectul şantajului, în afară de articole de presă. Abuzul DIICOT a devenit evident după ce presa a dezvăluit că procurorul de caz era căsătorit cu avocata unuia dintre apropiaţii primarului Sectorului 4. DIICOT a clasat dosarul pentru acuzaţia de crimă organizată, dar a fost disjuns un dosar DNA pentru acuzaţia de şantaj, deşi probele lipsesc, în mod evident. ActiveWatch, alături de Reporteri fără Frontiere, vi s-au adresat şi în acest caz şi, iată, prin inacţiunea dumneavoastră, încălcarea de către procurori a drepturilor jurnaliştilor continuă", afirmă ActiveWatch.

Asociaţia aminteşte alte "acţiuni abuzive şi disproporţionate" venite din partea procurorilor sau a poliţiştilor la adresa unor jurnalişti.

"În 2017, procurorii DIICOT au percheziţionat casa unei avertizoare de integritate din radioul public şi au pus-o sub acuzare, la plângerea preşedintelui - director general al acestei instituţii publice de media. Avertizoarea informase anonim presa în legătură cu cheltuieli abuzive ale acestui preşedinte - director general, iar instanţele de judecată au decis în favoarea avertizoarei şi DIICOT a clasat în cele din urmă dosarul. Unul dintre procurorii DIICOT care a activat în dosarul deschis abuziv împotriva jurnalistei din radioul public a clasat, în schimb, recent, un dosar în care era investigat filajul la care au fost supuşi doi jurnalişti şi doi magistraţi. Printre cei responsabili de filajul şi înregistrarea ziariştilor se aflau un fost poliţist şi un fost ofiţer SRI. La acestea se adaugă un alt fenomen recent îngrijorător: convocarea tot mai frecventă a jurnaliştilor la secţiile de poliţie sau la procuror pentru a-şi dezvălui sursele, fără o minimă înţelegere a drepturilor inviolabile de care se bucură jurnaliştii atunci când vine vorba de protecţia surselor lor", subliniază ActiveWatch.

ActiveWatch, alături de Accept, Asociaţia pentru Tehnologie şi Internet - ApTI, Asociaţia Kompatibil, Asociaţia Miliţia Spirituală, Centrul pentru Inovare Publică, Centrul pentru Jurnalism Independent, CeRe - Centrul de Resurse pentru participare publică, Respiro - Human Rights Research Centre şi Sindicatul Român al Jurnaliştilor MediaSind, solicită ministrului Justiţiei, procurorului general, CSM şi Inspecţiei Judiciare luarea următoarelor măsuri:

* cercetarea modului în care s-a desfăşurat investigaţia procurorilor DIICOT Brăila în cazul lui Alin Cristea şi al publicaţiei debraila.ro;

* cercetarea modului în care au fost emise mandatele de percheziţie de către judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Brăila;

* clasarea de urgenţă a dosarului de pornografie infantilă deschis pe numele ziaristului Alin Cristea şi a publicaţiei debraila.ro şi returnarea de urgenţă a echipamentelor confiscate;

* implementarea la nivelul Institutului Naţional al Magistraturii a unor programe susţinute de formare profesională a magistraţilor în domeniul jurisprudenţei CEDO referitoare la libertatea de exprimare şi libertatea presei şi a drepturilor jurnaliştilor, cum ar fi cel la protecţia surselor.

"Toate cazurile menţionate de noi mai sus indică o deteriorare accentuată a libertăţii presei, îngrijorătoare pentru un spaţiu democratic. Acuzarea jurnaliştilor, care publică de bună-credinţă, de fapte atât de grave precum crimă organizată sau de distribuire sau deţinere de pornografie infantilă, practicile de ridicare a echipamentelor informatice din redacţii, în special în situaţii în care aceasta afectează în mod direct activitatea jurnalistică, sau percheziţionarea locuinţelor sunt tactici de intimidare care afectează nu doar persoanele direct vizate, ci au impact asupra spaţiului democratic, a libertăţii presei şi a libertăţii de exprimare", mai spune ActiveWatch. AGERPRES/(AS - autor: Eusebi Manolache, editor: Florin Marin, editor online: Adrian Dădârlat)

Citeşte şi:

Brăila/ Zeci de jurnalişti au semnat o scrisoare de solidaritate cu ziaristul Alin Cristea, anchetat de DIICOT: E o campanie de intimidare