Mai mulţi angajaţi ai Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor (SPCRPCIV) din Suceava au fost arestaţi preventiv pentru 30 de zile, în urma percheziţiilor făcute joi de procurorii Serviciului Teritorial Suceava al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA).

Tribunalul Suceava a emis, vineri seară, mandate de arestare preventivă pe numele a 14 dintre persoanele anchetate în cele trei dosare instrumentate de procurorii DNA, iar printre cei arestaţi se află ofiţeri de poliţie, agenţi de poliţie şi personal contractual de la SPCRPCIV Suceava, dar şi un ofiţer de la Serviciul Judeţean Anticorupţie Suceava din cadrul Direcţiei Generale Anticorupţie (DGA), precum şi mai mulţi instructori auto.

Într-unul dintre dosare, magistraţii Tribunalului Suceava au admis propunerea DNA de arestare preventivă a 13 dintre persoanele suspecte de săvârşirea unor infracţiuni de constituire a unui grup infracţional organizat, luare de mită, spălare de bani, complicitate la infracţiunea de luare de mită sau complicitate la infracţiunea de spălare de bani.

"Dispune emiterea mandatelor de arestare preventiva pe numele inculpaţilor: Obreja Radu-Ionuţ, Blîndu Cristian, Pascal Anamaria, Mihăiescu Iulian-Florin, Mihăiescu Leon-Ionuţ, Macoviciuc Nicolae-Cezar, Butnariu Paul Alexandru, Perijoc Gheorghe-Ionel, Bolohan Florin, Pandelea Silviu-Lucian, Boicu Costică, Mirăuţă Ionică şi Popovici Radu. Respinge cererile de luare a unei măsuri preventive mai uşoare formulate de inculpaţi, prin apărători, ca neîntemeiate", se arată în soluţia instanţei sucevene postată pe portalul instanţelor de judecată, portal.just.ro.

În al doilea dosar, judecătorii Tribunalului Suceava au admis arestarea preventivă a ofiţerului DGA Mihail Martin, suspectat de săvârşirea infracţiunilor de folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite, în formă continuată, dar şi pentru luare de mită.

De asemenea, şeful Compartimentului Regim Permise de Conducere şi Examinări din cadrul SPCRPCIV, ofiţerul Radu-Ionuţ Obreja, a fost arestat preventiv pentru folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite, dar şi pentru dare de mită.

O a treia persoană, Radu Popovici, a fost arestată în cel de-al doilea dosar pentru complicitate la luare de mită şi complicitate la dare de mită. Radu-Ionuţ Obreja şi Radu Popovici au primit mandate de arestare preventivă şi în primul dosar.

Procurorii DNA - Serviciul Teritorial Suceava au ridicat joi peste 1,2 milioane de euro, ceasuri şi bijuterii din aur, precum şi opt autoturisme de lux, în urma percheziţiilor efectuate în trei dosare privind săvârşirea unor fapte de corupţie la SPCRPCIV Suceava.

Potrivit unui comunicat al DNA, în urma efectuării a 67 de percheziţii în Bucureşti şi în judeţele Suceava, Bistriţa-Năsăud, Botoşani, Neamţ şi Bacău, au fost ridicate sume de bani şi bunuri în valoare de peste un milion de euro, după cum urmează: 1.225.000 euro; 790.000 lei; 12.000 dolari; 1.500 lire sterline; 37 ceasuri de lux; 21 brăţări; 18 lanţuri şi 4 pandantive de aur; 8 autoturisme de lux.

În cele trei dosare, procurorii anticorupţie desfăşoară cercetări în legătură cu comiterea de către mai mulţi funcţionari publici, printre care şi poliţişti şi alte persoane, a următoarelor infracţiuni: luare de mită, dare de mită, trafic de influenţă, cumpărare de influenţă, constituirea unui grup infracţional organizat şi spălarea banilor.

Concret, în perioada 2018 - 2020, la Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor Suceava ar fi funcţionat o grupare infracţională în care, alături de poliţişti şi funcţionari, au fost cooptate mai multe persoane printre care instructori auto şi angajaţi ai Registrului Auto Român (RAR).

Gruparea ar fi acţionat în scopul obţinerii de sume de bani, pe două paliere: în legătură cu susţinerea şi promovarea examenelor practice pentru obţinerea permiselor de conducere şi în legătură cu înmatricularea autoturismelor.

Conform DNA, modul de funcţionare a acestui grup s-ar fi axat în primul rând pe coordonarea şi planificarea activităţii de examinare practică a candidaţilor într-o asemenea manieră încât să asigure promovarea contra unor sume de bani cuprinse între 300 şi 1.500 euro la traseu şi 3.000 şi 6.000 euro la examinarea teoretică.

Anchetatorii susţin că persoanele care nu aveau acces direct la examinatori, în cazul în care doreau să le fie facilitată promovarea probei practice pentru un anumit candidat, trimiteau în dimineaţa zilei de examinare sau anterior numele persoanelor care urmează să susţină proba practică pentru permisul de conducere, însoţite de o copie/fotografie a cărţii de identitate.

Ulterior, un angajat al Serviciului Permise Suceava centraliza datele acestor persoane şi, după imprimarea efectivă a tabelelor cu programarea de către unul din şefii Serviciului, se deplasa în biroul agenţilor de poliţie, unde se desigilau plicurile în vederea identificării atât a persoanelor cu privire la care a primit datele, cât şi cu privire la identitatea lucrătorului de poliţie care îl va examina.

După identificare, se lua legătura cu examinatorul căruia i-a fost repartizat candidatul.

În cazul în care examinatorul se afla în aceeaşi încăpere, angajatul de la Serviciul Permise îi comunica în mod direct numele candidatului şi îi făcea o scurtă prezentare a persoanei acestuia, oferindu-i detalii referitoare la filiera din partea căreia vine, unde locuieşte acesta, dacă aptitudinile sale referitoare de conducerea autovehiculului sunt corespunzătoare.

În cazul în care se afla în teren, examinatorul primea datele cu privire la candidat prin mijloace de comunicare cât mai conspirate, respectiv prin intermediul diferitelor aplicaţii telefonice.

Procurorii spun că simpla menţionare a numelui unui candidat presupunea automat faptul că acesta urma să remită o sumă de bani cu titlu de mită (care nu era standardizată, ci varia, în funcţie de profilul candidatului).

În ceea ce priveşte cel de-al doilea palier infracţional, în legătură cu înmatricularea autoturismelor, membrii grupului urgentau/facilitau/asigurau fără programare, în schimbul unor sume de bani cuprinse între 200 şi 1.000 euro, omologarea/verificarea RAR, precum şi înmatricularea provizorie şi definitivă a autoturismelor.

Practic, aceştia, în timp, şi-au făcut chiar un "renume", în sensul că puteau facilita cu succes omologarea/verificarea RAR, precum şi înmatricularea provizorie şi definitivă a autoturismelor, cu complicitatea unor funcţionari publici, contra unor sume de bani, cu atribuţii în ceea ce priveşte aceste activităţi (ingineri RAR, precum şi agenţi de poliţie şi ofiţeri de poliţie cu atribuţii de aprobare a documentelor din cadrul Serviciului Permise Suceava).

Urmare a acestor demersuri, omologarea/verificarea tehnică şi înmatricularea autoturismelor erau realizate rapid, fără a mai fi nevoie de programare, iar în unele cazuri, chiar în condiţiile în care documentele nu erau complete sau nu erau în regulă ori autoturismele prezentau defecţiuni tehnice majore. AGERPRES/(AS - autor: Cristian Lupaşcu, editor: Antonia Niţă, editor online: Ady Ivaşcu)