'Dialog Urban' la UPT: cum ar putea cartierele orașelor să producă mai multă energie decât consumă

Cum ar putea arăta cartierele viitorului, în care clădirile nu sunt doar consumatoare de energie, ci contribuie la producerea acesteia, iar locuitorii devin parte activă a unei comunități energetice? Și, mai ales, ce ar trebui să se schimbe pentru ca un asemenea model să poată fi aplicat în orașele noastre? Sunt câteva dintre întrebările care au stat în centrul primei ediții a evenimentului 'Dialog Urban', organizat de Facultatea de Arhitectură și Urbanism a Universității Politehnica Timișoara, în perioada 5-8 noiembrie 2026, la ARChA.

Organizat cu prilejul Zilei Internaționale a Urbanismului, evenimentul a adus în discuție conceptul de Positive Energy Districts (PED), districte sau cartiere cu energie pozitivă, capabile să producă, printr-o planificare atentă și prin utilizarea surselor regenerabile, mai multă energie decât consumă. Dincolo de componenta tehnologică, conceptul presupune o abordare integrată a dezvoltării urbane, în care arhitectura, infrastructura energetică, administrația și comunitatea trebuie să funcționeze împreună.

Inițiativa aparține unui grup de cadre didactice de la Facultatea de Arhitectură și Urbanism a UPT - Ana Maria Branea, Alexandra Keller, Marius Găman, Vlad Rada și Ștefana Bădescu - și valorifică rezultatele unui proiect internațional de cercetare în care universitatea timișoreană colaborează cu Vrije Universiteit Brussel, Politecnico di Milano și Universidade da Beira, alături de Primăria Municipiului Reșița, partener în demersurile desfășurate la nivel local.

Cercetarea urmărește identificarea unor soluții prin care zonele urbane, inclusiv cele aflate în proces de transformare sau regenerare, să poată deveni comunități energetice. Unul dintre cazurile studiate este cartierul Mociur din Reșița, unde propunerile de intervenție vizează inclusiv regenerarea fostelor zone industriale, dar și crearea unui hub cultural-energetic, care să aducă oamenii împreună și să promoveze eficiența energetică.

Demersul nu se limitează la elaborarea unor scenarii teoretice. În cadrul proiectului au fost organizate deja două living-labs, la Bruxelles și Cusio, în Italia, iar în martie 2027 este programată o nouă întâlnire de acest tip la Reșița. Aici vor fi prezentate și discutate propuneri de intervenție pentru cartierul Mociur, într-un cadru care urmărește să pună în dialog specialiștii, administrația și comunitatea locală.

De la eficiența clădirilor la energia produsă de comunități

O componentă importantă a evenimentului de la ARChA a fost expoziția care a reunit cercetarea cadrelor didactice și rezultatele exercițiilor realizate împreună cu studenții Facultății de Arhitectură și Urbanism. Acestea au ilustrat modul în care principiile eficienței energetice pot fi integrate încă din primele etape ale proiectării, de la alegerea orientării și amplasării clădirilor până la materialele și detaliile arhitecturale.

Unul dintre principiile promovate în cadrul exercițiilor didactice este 'First reduce, then produce': înainte de a căuta soluții pentru producerea energiei, trebuie redus cât mai mult consumul. Forma și orientarea unei clădiri, configurația fațadelor, tipul acoperișului, suprafețele vitrate sau amenajarea spațiilor exterioare pot influența semnificativ necesarul energetic și confortul celor care utilizează spațiile respective.

În anul universitar 2025-2026, studenții din anul V, în cadrul atelierului de proiectare - unitatea Urbanism, au aplicat aceste principii în analiza unor posibile configurații urbane. Au fost generate și evaluate 103 variante de cvartale, utilizând instrumente digitale de simulare a microclimatului, iluminării, confortului interior și exterior și potențialului de producere a energiei solare. Rezultatele au contribuit la fundamentarea propunerilor de regenerare urbană pentru fosta platformă industrială Mociur-UCM din Reșița.

Un alt exercițiu a urmărit impactul detaliilor arhitecturale asupra consumului și conservării energiei. Studenții au analizat șase categorii de elemente - de la învelitori, fațade, logii și balcoane până la ferestre și spațiile neconstruite din jurul clădirilor - luând în calcul nouă parametri, printre care iluminatul, ventilarea, emisiile de COâ‚‚, necesarul de încălzire și răcire și potențialul de acumulare a energiei solare.

Expoziția a inclus și un joc de simulare, conceput pentru a ilustra ce se poate întâmpla atunci când membrii unei comunități participă împreună la planificarea și transformarea cartierului în care locuiesc. Prin intermediul unor sesiuni de serious gaming, participanții au putut testa diferite scenarii și au avut ocazia să înțeleagă mai bine complexitatea deciziilor care trebuie luate pentru dezvoltarea unui district energetic pozitiv.

Poate deveni Timișoara un oraș al comunităților energetice?

Dacă experiențele de cercetare de la Reșița oferă un punct de plecare, una dintre direcțiile urmărite de organizatorii 'Dialog Urban' este extinderea discuției și către Timișoara, respectiv identificarea condițiilor în care conceptul districtelor energetice pozitive ar putea fi adaptat la realitățile orașului. Tocmai această perspectivă a constituit tema mesei rotunde organizate vineri, 6 noiembrie, la ARChA, la care au participat drd. arh. Gabriel Almăjan, arhitectul-șef al Municipiului Timișoara, conf. dr. arh. Cătălina Bocan (UPT), conf. dr. Alexandru Drăgan (UVT) și conf. dr. ing. Simon Pescari (UPT).

Discuția a pornit de la o întrebare practică: ce ar trebui să existe pentru ca un asemenea model să poată fi dezvoltat în Timișoara? Dincolo de soluțiile arhitecturale și de tehnologiile disponibile, participanții au evidențiat necesitatea unei infrastructuri energetice comune, a unui cadru legislativ care să încurajeze inițiativele de acest fel și a unor instrumente prin care administrația publică să poată stimula implicarea comunităților.

Un rol important îl pot avea și mecanismele de susținere economică, inclusiv avantajele fiscale, care să facă participarea la astfel de proiecte atractivă pentru populație. Pentru ca un cartier să devină o comunitate energetică nu este suficient ca fiecare proprietar să investească individual în panouri fotovoltaice sau în echipamente eficiente. Este nevoie de o viziune comună, de soluții coordonate și de încredere între membrii comunității, dar și de o administrație capabilă să creeze condițiile pentru colaborare.

Participanții au discutat și despre evoluția conceptelor de eficiență energetică în construcții. Dacă locuințele pasive, proiectate pentru a reduce la minimum pierderile de energie, au devenit deja o preocupare tot mai prezentă în România și în Europa, următorul pas îl reprezintă dezvoltarea clădirilor active, capabile să producă energia de care au nevoie și, eventual, să contribuie la necesarul comunității din care fac parte.

Tranziția nu este însă lipsită de dificultăți. Capacitatea de stocare a energiei rămâne o problemă importantă, iar infrastructura actuală nu este încă pregătită să preia și să gestioneze volume mari de energie produsă descentralizat. La acestea se adaugă nevoia de educare a consumatorilor, care trebuie să înțeleagă atât beneficiile, cât și responsabilitățile pe care le presupune participarea la o comunitate energetică.

În acest context, a fost prezentată și experiența Universității Politehnica Timișoara, care a instalat panouri fotovoltaice pe cămine și pe alte clădiri din campus, un exemplu de integrare a soluțiilor de producere a energiei regenerabile în infrastructura universitară.

Discuțiile au arătat că dezvoltarea districtelor energetice pozitive este încă la început și că aplicarea conceptului presupune o colaborare pe termen lung între specialiști, administrație, mediul academic și comunități. Pentru Timișoara, un asemenea demers ar putea reprezenta și o oportunitate de a lega mai strâns planificarea urbană de obiectivele de eficiență energetică și de regenerare a unor zone ale orașului.

Prin 'Dialog Urban', Facultatea de Arhitectură și Urbanism a UPT își propune tocmai să creeze un cadru în care cercetarea, educația și practica profesională să se întâlnească, iar ideile să fie discutate împreună cu cei care pot contribui la transformarea lor în soluții concrete. Nu doar un dialog despre cum vor arăta orașele viitorului, ci și despre ce putem face, încă de astăzi, pentru a le construi.

*

Universitatea Politehnica Timișoara (www.upt.ro), cea mai veche instituție de învățământ superior din vestul țării, a fost înființată prin Decretul Regal semnat de Regele Ferdinand la 11 noiembrie 1920. Universitate de cercetare avansată și educație, UPT este astăzi una dintre școlile românești cu tradiție, recunoscută în plan național și internațional, atât prin activitatea generațiilor de cadre didactice și cea a unor academicieni prestigioși, cât și prin cei peste 140.000 de absolvenți care au dus renumele acesteia peste tot în lume. Având și o bază materială de invidiat, cele 11 facultăți ale universității asigură programe de studii pentru aproximativ 13.500 studenți.

Dimensiunea internațională a Universității Politehnica Timișoara este evidențiată și prin faptul că este parte a consorțiului european de universități E3UDRES2 - Engaged and Entrepreneurial European University as Driver for European Smart and Sustainable Regions, inițiativă sprijinită de Comisia Europeană prin programul Erasmus+. E3UDRES2 reunește universități europene de top pentru a colabora în dezvoltarea regiunilor inteligente și sustenabile prin educație inovatoare, cercetare aplicată și cooperare transdisciplinară. Mai multe informații sunt disponibile pe site-ul oficial: https://www.eudres.eu/.

Lucian Ronkov
Departament Comunicare și Imagine