Curtea Constituţională a României (CCR) dezbate, miercuri, sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis asupra Legii pentru modificarea şi completarea OUG 22/2009 privind înfiinţarea Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii, prin care funcţia de preşedinte al ANCOM este asimilată funcţiei de ministru.

În luna octombrie, şeful statului a sesizat Curtea Constituţională privind neconstituţionalitatea actului normativ, care prevede şi că funcţiile de preşedinte şi vicepreşedinte ale instituţiei sunt funcţii de demnitate publică asimilate funcţiei de ministru, respectiv secretar de stat.

Legea adoptată în 8 septembrie de Senat, în calitate de for decizional, mai prevede alinierea conducerii ANCOM la modalitatea de funcţionare a celorlalte autorităţi administrative autonome, cu personalitate juridică, aflate sub control parlamentar şi finanţate integral din venituri proprii, respectiv Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei şi Autoritatea de Supraveghere Financiară. Salariul preşedintelui ANCOM se stabileşte la nivelul a 5 salarii medii la nivelul instituţiei, aferente lunii ianuarie a fiecărui an, salariul vicepreşedinţilor ANCOM se stabileşte la nivelul a 4,5 salarii medii la nivelul instituţiei, iar remunerarea membrilor Comitetului de reglementare se stabileşte la nivelul a 4 salarii medii la nivelul instituţiei, aferente lunii ianuarie a fiecărui an, mai prevede legea.

Preşedintele transmite că această lege "contravine dispoziţiilor art. 1 alin. (3) şi (5), art. 15 alin. (2), art. 16 alin. (1), art. 117 alin. (3), art. 147 alin. (4), precum şi art. 148 alin. (2) şi (4) prin raportare la normele constituţionale de referinţă, respectiv art. 116 alin. (2) teza finală, art. 117 alin. (3) şi art. 11".

Astfel, Klaus Iohannis menţionează în sesizarea la CCR că dispoziţiile legii-cadru privind salarizarea nu se aplică personalului din Banca Naţională a României, Autoritatea de Supraveghere Financiară, Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei şi Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii, însă niciuna dintre funcţiile de conducere de la nivelul acestor instituţii nu este asimilată celor de ministru sau de secretar de stat.

"Ca efect al normei deduse controlului de constituţionalitate, prin asimilarea funcţiilor respective, ANCOM ar deveni singura autoritate dintre cele prevăzute de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 153/2017 cu privire la care s-ar crea un regim juridic hibrid în privinţa statutului şi salarizării aferente funcţiilor de demnitate publică. Astfel, pe de o parte, funcţiile respective vor deveni funcţii de demnitate publică, asimilate în rang cu cele de ministru sau secretar de stat, însă, pe de altă parte, salarizarea acestor funcţii nu va urma regimul juridic pentru funcţiile cu care sunt asimilate, respectiv cel prevăzut în Anexa nr. IX din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice", se precizează în sesizare, menţionându-se că "regimul juridic al salarizării aplicabil funcţiilor de preşedinte şi vicepreşedinte ANCOM devine unul neclar", aspect ce ar conduce la încălcarea art. 1 alin. (5) din Constituţie.

Preşedintele mai arată în sesizare că "asimilarea unei funcţii de conducere din cadrul unei autorităţi publice autonome cu personalitate juridică aflate sub control parlamentar, cum este ANCOM, cu o funcţie de ministru sau secretar de stat nu se poate reduce numai la echivalarea declarativă a rangului stabilit de lege, ci atrage în mod necesar şi aplicarea aceluiaşi regim juridic al conflictelor de interese şi incompatibilităţilor, precum şi aplicarea aceluiaşi regim juridic al salarizării".

"Dintr-o altă perspectivă, învederăm faptul că neclaritatea ce decurge din soluţia legislativă a asimilării funcţiilor se extinde şi cu privire la regimul juridic aplicabil salarizării personalului contractual încadrat la cabinetul demnitarului", se mai menţionează în sesizare.

De asemenea, "instituirea unui regim salarial diferit pentru persoanele încadrate la cabinetele demnitarilor aflaţi în conducerea ANCOM, respectiv a preşedintelui şi a vicepreşedinţilor ANCOM, echivalează practic cu reglementarea unui privilegiu nejustificat pentru această categorie de personal contractual, aspect ce contravine principiului egalităţii în drepturi, consacrat de art. 16 alin. (1) din Constituţie", mai arată sesizarea.

Preşedintele mai consideră că în legea adoptată "este neclar regimul juridic al hotărârilor adoptate de Comitetul de reglementare al ANCOM, întrucât norma în cauză creează confuzie între decizia organismului colegial şi actul în care aceasta se materializează".

"În ceea ce priveşte respectarea normelor de tehnică legislativă, apreciem că au fost nesocotite prevederile art. 8 alin. (4) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative", mai precizează documentul.

În opinia preşedintelui, textul din lege care se referă la atribuţia comisiilor permanente de a propune celor două Camere ale Parlamentului persoana care va fi numită pentru durata rămasă până la încheierea mandatului are "un conţinut neclar, întrucât nu rezultă dacă Parlamentul se va pronunţa numai cu privire la persoana propusă de comisiile permanente sau, în situaţia în care există mai multe persoane eligibile, Plenul se va pronunţa cu privire la toate acestea".

În măsura în care Parlamentul nu ar face decât să valideze selecţia efectuată deja de comisiile permanente, votul ar fi unul pur formal, mai consideră preşedintele.

În sesizare se menţionează că articolul din lege potrivit căruia sfera reglementărilor care intră în competenţa Comitetului de reglementare şi modalitatea de adoptare a acestora se stabilesc prin regulament propriu al ANCOM intră în contradicţie chiar cu celelalte dispoziţii care reglementează funcţionarea Comitetului de reglementare. AGERPRES/(AS - autor: Mihai Stoica, editor: Mihai Simionescu, editor online: Ady Ivaşcu)