Judecătorii de la Curtea de Apel Bucureşti au decis joi să repună pe rol dosarul Hexi Pharma, după ce anterior amânaseră de patru ori pronunţarea unei sentinţe definitive în acest caz.

Curtea de Apel Bucureşti trebuia să dea joi sentinţa definitivă în dosar, magistraţii amânând de patru ori, începând din septembrie, pronunţarea unei decizii.

Judecătorii au repus însă cauza pe rol în vederea discutării reluării cercetării judecătoreşti şi au acordat un termen în acest sens pe data de 10 decembrie.

Articolul 395 alin.1 Cod de procedură penală invocat de magistraţi prevede: "(1) Dacă în cursul deliberării instanţa apreciază că o anumită împrejurare trebuie lămurită şi este necesară reluarea cercetării judecătoreşti sau a dezbaterilor, repune cauza pe rol. Prevederile privind citarea se aplică în mod corespunzător".

Dosarul se află în faza de apel, după ce Tribunalul Bucureşti a condamnat-o, în ianuarie 2019, pe Flori Dinu, directorul general al companiei Hexi Pharma, la 3 ani de închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunilor de fals în înscrisuri sub semnătură privată şi participaţie improprie la infracţiunea de zădărnicire a combaterii bolilor.

În acelaşi dosar, Mihai Leva, şef de producţie al firmei, a fost condamnat la 3 ani şi 8 luni de închisoare cu executare.

De asemenea, compania Hexi Pharma a fost obligată la plata unei amenzi penale de 2,6 milioane lei.

Conform deciziei tribunalului, Hexi Pharma trebuie să plătească un prejudiciu de aproximativ 125 milioane lei, reprezentând contravaloarea produselor biocide neconforme achiziţionate de sute de spitale din ţară.

Astfel, Hexi Pharma a fost obligată să plătească 89 milioane lei (82 milioane lei şi 1,5 milioane euro) către 128 de spitale, constituite părţi civile în dosar.

Cele mai mari sume urmează a fi plătite către Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare şi Transplant Târgu Mureş - 32 milioane lei, Serviciul de Ambulanţă Judeţean Mureş - 8 milioane lei, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş - 4,3 milioane lei, Spitalul Orăşenesc Luduş "Dr. Valer Rusu" - 4,3 milioane lei, Spitalul Judeţean de Urgenţă Tulcea - 1 milion de euro şi 338.000 lei, Spitalul Judeţean de Urgenţă Reşiţa - 4,19 milioane lei, Institutul Naţional de Neurologie şi Boli Neurovasculare "Dr. Voiculescu" Bucureşti - 500.000 euro, Spitalul de Arşi Bucureşti - 947.272 lei.

În plus, instanţa a decis confiscarea sumei de 36 milioane lei de la Hexi Parma, obţinute de companie de la 205 spitale de stat şi private din ţară, care nu s-au constituit părţi civile în dosar.

În acest caz, cele mai mari sume confiscate de la Hexi Pharma sunt pentru produsele neconforme comercializate către Spitalul Judeţean de Urgenţă "Mavromati" Botoşani - 2,7 milioane lei, Spitalul de Urgenţă Vâlcea - 2,07 milioane lei, Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti - 1,8 milioane lei, SJU "Sfântul Ioan cel Nou" Suceava - 1,5 milioane lei, SJU "Sf. Spiridon" Iaşi - 1,5 milioane lei, SJU Călăraşi - 1,5 milioane lei, Institutul Clinic Fundeni - 1,4 milioane lei, Spitalul de Urgenţă Sibiu - 1,4 milioane lei, Spitalul "Theodor Burghele" - 1,3 milioane lei, SJU Drobeta Turnu Severin - 1,2 milioane lei, Spitalul Elias - 1,01 milioane lei.

În martie 2017, compania Hexi Pharma a fost trimisă în judecată de Parchetul General pentru săvârşirea a 340 de infracţiuni de înşelăciune (dintre care şapte având consecinţe deosebit de grave), uz de fals (61 de acte materiale), precum şi pentru participaţie improprie la infracţiunea de zădărnicire a combaterii bolilor.

În acelaşi dosar au fost deferiţi justiţiei directorul general al Hexi Pharma, Flori Dinu, pentru săvârşirea infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată (49 de acte materiale) şi participaţie improprie la infracţiunea de zădărnicire a combaterii bolilor, precum şi Mihai Leva, şef de producţie al companiei, pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată (33 de acte materiale) şi complicitate la participaţie improprie la infracţiunea de zădărnicire a combaterii bolilor.

Procurorii susţineau că, în perioada 1 iunie 2010 - 16 mai 2016, Hexi Pharma a indus în eroare reprezentanţii a 340 de unităţi sanitare "prin prezentarea ca adevărată a unor calităţi mincinoase ale produselor proprii", referitoare la concentraţia substanţelor active şi la eficienţa biocidă, precum şi prin utilizarea de mijloace frauduloase constând în etichete şi alte înscrisuri ce atestă elemente de conformitate nereale, determinându-i în acest mod să încheie contracte de achiziţie de produse biocide şi pricinuindu-le o pagubă.

Totodată, în intervalul 12 octombrie 2012 - 9 martie 2016, Hexi Pharma a folosit la Comisia Naţională pentru Produse Biocide 61 de înscrisuri (fişe de prezentare ale produselor proprii, fişe cu date de securitate şi declaraţii de substanţă activă) în vederea obţinerii avizului de plasare pe piaţă a produselor, documente conţinând menţiuni necorespunzătoare adevărului.

Parchetul mai arăta că, în intervalul 1 iunie 2010 - 16 mai 2016, prin plasarea pe piaţa din România, la cvasitotalitatea unităţilor sanitare de dimensiuni mari din ţară, a unor produse biocide ineficiente sub aspect bactericid, fungicid, sporicid, micobactericid, Hexi Pharma a înlesnit cu intenţie nerespectarea de către membrii personalului medical de specialitate a măsurilor privitoare la prevenirea şi combaterea bolilor nosocomiale (boli infectocontagioase).

Din probatoriul administrat a mai rezultat că, în intervalul 1 iunie 2010 - 16 mai 2016, Flori Dinu, în calitate de director general al Hexi Pharma, a coordonat activitatea de vânzări desfăşurată de companie, asigurând plasarea pe piaţă la aproape toate unităţile sanitare de dimensiuni mari din România a unor produse biocide ineficiente sub aspect bactericid, fungicid, sporicid, micobactericid, înlesnind cu intenţie nerespectarea de către membrii personalului medical de specialitate a măsurilor privitoare la prevenirea şi combaterea bolilor nosocomiale (boli infectocontagioase).

Flori Dinu mai este acuzată că, în intervalul 4 februarie 2014 - 9 martie 2016, a falsificat 49 de înscrisuri sub semnătură privată (fişe de prezentare în cazul produselor Hexi Pharma, fişe cu date de securitate şi declaraţii de substanţă activă), folosite de companie la Comisia Naţională pentru Produse Biocide, prin atestarea cu semnătura sa a unor împrejurări necorespunzătoare adevărului, în vederea obţinerii avizului de plasare pe piaţă a produselor, documente conţinând menţiuni necorespunzătoare adevărului, sub aspectul concentraţiei de substanţe active şi al eficienţei biocide.

Totodată, din probele administrate a reieşit faptul că, în perioada 14 iulie 2012 - 16 mai 2016, Mihai Leva, în calitate de şef de producţie, a ajutat la plasarea pe piaţa din România, la unităţile sanitare de dimensiuni mari din ţară, a unor produse biocide ineficiente sub aspect bactericid, fungicid, sporicid, micobactericid.

De asemenea, între 4 februarie 2014 şi 9 martie 2016, Mihai Leva a falsificat 33 de înscrisuri sub semnătură privată, prin atestarea cu semnătura sa a unor împrejurări necorespunzătoare adevărului (fişe de prezentare în cazul produselor Hexi Pharma şi fişe cu date de securitate), din care cele 16 fişe cu date de securitate le-a şi întocmit, documente folosite de companie la Comisia Naţională pentru Produse Biocide, în vederea obţinerii avizului de plasare pe piaţă a produselor, care conţin menţiuni necorespunzătoare adevărului, sub aspectul concentraţiei de substanţe active şi al eficienţei biocide. AGERPRES/(AS - autor: Eusebi Manolache, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Anda Badea)