Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a decis luni că noţiunea de poliţist din Codul penal se referă şi la poliţistul local.

ICCJ a fost sesizată de Curtea de Apel Oradea pentru dezlegarea unei chestiuni de drept, într-un dosar în care un bărbat este judecată pentru că ar fi lovit şi ameninţat un poliţist local.

Concret, pe 7 iunie 2018, un poliţist a încercat să ridice un autoturism abandonat de câteva luni în faţa unui bloc din Oradea, moment în care a fost atacat de către proprietarul maşinii, care l-a lovit în zona pieptului şi l-a ameninţat cu moartea.

Agresorul a fost trimis în judecată pentru ultraj, însă Judecătoria Oradea l-a condamnat doar la şase luni închisoare cu suspendare, după ce magistraţii au schimbat încadrarea juridică din infracţiunea de ultraj prevăzută de art.257 alin. 1 şi 4 din Codul penal în infracţiunea de ultraj prevăzută de art. 257 alin. 1 din Codul penal raportat la art. 193 alin.1 Cod penal (lovirea sau alte violenţe).

Practic, judecătorii nu au aplicat forma agravantă a infracţiunii de ultraj prevăzută la art. 257 alin. 4 din Codul penal, pe motiv că noţiunea de poliţist local, în sensul legii penale, nu este aceeaşi cu cea de poliţist din cadrul MAI.

Art. 257 alin. 4 stipulează: "Faptele prevăzute în alin. (1) - (3), comise asupra unui poliţist sau jandarm, aflat în exercitarea atribuţiilor de serviciu sau în legătură cu exercitarea acestor atribuţii, se sancţionează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru acea infracţiune, ale cărei limite se majorează cu jumătate".

Judecătorii susţineau că Poliţia locală se organizează şi funcţionează, conform art.4 din Legea 155/2010, prin hotărâre a administraţiei locale, ca un compartiment în cadrul aparatului de specialitate al primarului, în timp de noţiunea de poliţist sau jandarm de la art. 257 alin.4 se referă la persoana angajată în cadrul Poliţiei Române, care face parte din MAI, iar activitatea poliţistului local nu este reglementată de Legea 218/2002 a Poliţiei Române.

Parchetul a făcut apel împotriva acestei sentinţe şi a solicitat Curţii de Apel Oradea sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru dezlegarea unei probleme de drept.

Procurorii susţin că dispoziţiile art. 257 alin.4 nu fac nicio distincţie între poliţistul local şi poliţistul din cadrul MAI, iar prin forma agravantă prevăzută la acest articol se urmăreşte pedepsirea mai aspră a celor care înţeleg să ultragieze o persoană învestită cu exercitarea funcţiei publice.

Parchetul mai consideră că şi în cazul poliţiştilor locali trebuie aplicată protecţia specială pe care legea penală o oferă poliţiştilor din MAI.

Decizia Instanţei supreme este că noţiunea de poliţist din Codul penal are în vedere şi persoana care exercită funcţia de poliţist local.

"Admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Oradea - Secţia penală şi pentru cauze cu minori în dosarul nr.13613/271/2018 prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a următoarei chestiuni de drept: 'dacă noţiunea de poliţist prevăzută de art.257 alin. (4) din Codul penal are un sens restrâns şi se referă doar la poliţiştii a căror activitate şi statut sunt reglementate de Legea nr. 218/2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române şi Legea nr. 360/2002 privind Statutul Poliţistului sau are un sens larg, general, care cuprinde şi poliţiştii locali a căror activitate şi statut sunt reglementate de Legea nr. 155/2010 a Poliţiei Locale şi Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici'. Stabileşte că, în interpretarea dispoziţiilor art.257 alin.(4) din Codul penal, noţiunea de 'poliţist' are în vedere şi persoana care exercită funcţia de poliţist local în temeiul Legii poliţiei locale nr. 155/2010. Obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, potrivit art. 477 alin. (3) din Codul de procedură penală", se arată în decizia Instanţei supreme. AGERPRES/(AS - autor: Eusebi Manolache, editor: Florin Marin, editor online: Anda Badea)