Legea de modificare a OUG 114/2018, pe care Guvernul Orban şi-a asumat răspunderea, nu are un obiect de reglementare "clar", "unic" şi "bine definit", iar un act normativ nu poate viza decât un singur domeniu de reglementare, precum şi domenii aflate în conexitate directă cu acesta, a explicat Curtea Constituţională a României (CCR) în motivarea deciziei prin care a admis sesizarea formulată de 111 deputaţi PSD.

Pe 12 februarie, CCR a admis obiecţia de neconstituţionalitate ridicată de PSD în legătură cu angajarea de către Guvern a răspunderii pe OUG 114/2018 care priveşte unele măsuri fiscal-bugetare şi modificarea şi completarea unor acte normative.

"Actul normativ analizat nu are un obiect de reglementare clar, unic şi bine definit, pentru că acesta nu modifică un singur act normativ, ci modifică mai multe dispoziţii din diverse acte normative, eterogene ca obiect de reglementare. Chiar dacă cele mai multe modificări din cuprinsul legii analizate au vizat Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului 114/2018, se poate constata că celelalte modificări şi completări operate în corpul legii nu sunt conexe şi indispensabile acesteia, ci ele se alătură, ca modificări şi completări, ale diverselor acte normative vizate, modificărilor şi completărilor aduse ordonanţei de urgenţă antereferite, astfel că scopul actului normativ analizat nu este unic, ci multiplu subsumat fiecărui domeniu reglementat. Mai mult, legea analizată cuprinde şi reglementări proprii, de bază, ce nu reprezintă evenimente legislative cu incidenţă asupra altor acte normative de bază", au menţionat judecătorii constituţionali.

Ca urmare, CCR a ajuns la concluzia că modificările şi completările operate prin legea criticată nu permit nici stabilirea obiectului său unic de reglementare şi, implicit, nici determinarea relaţiei de conexitate cu celelalte materii normate.

"Astfel, legea nu are un singur domeniu de reglementare, ci mai multe, fiecare domeniu păstrându-şi individualitatea. Or, o lege nu poate viza decât un singur domeniu de reglementare, precum şi domenii aflate în conexitate directă cu acesta. În acest sens sunt şi prevederile art.14 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.260 din 21 aprilie 2010, care stabilesc că reglementările de acelaşi nivel şi având acelaşi obiect se cuprind, de regulă, într-un singur act normativ, iar un act normativ poate cuprinde reglementări şi din alte materii conexe numai în măsura în care sunt indispensabile realizării scopului urmărit prin acest act", se precizează în motivare.

Potrivit instanţei constituţionale, modificarea şi completarea unui număr atât de însemnat de acte normative nu pot fi realizate pe calea unei singure legi, care nu reprezintă nici măcar "o încercare" de codificare în materie, ci una care exprimă diferite opţiuni legislative în domenii eterogene în sine.

În consecinţă, arată judecătorii, Curtea constată că prin promovarea unui proiect de lege cuprinzând reglementări dintr-o multitudine de materii pe calea angajării răspunderii Guvernului a fost încălcat articolul 114 alineatul (1) din Constituţie. AGERPRES/(AS - autor: Mihai Stoica, editor: Claudia Stănescu, editor online: Simona Aruştei)