În anul 2018 s-au exercitat presiuni mari asupra instituţiilor judiciare, în special asupra Parchetelor, şi a continuat "în avalanşă" demersul de modificare a legilor justiţiei, a declarat miercuri procurorul general al României, Augustin Lazăr.

"În anul 2018, atenţia societăţii în ansamblu a fost concentrată asupra autorităţii judecătoreşti. Publicul a fost ţinut captiv într-o avalanşă de teme, subiecte de presă, dezvăluiri, iniţiative parlamentare şi ministeriale, decizii judiciare şi extrajudiciare şi abordări publice care, în final, nu au făcut decât să arunce o anatemă asupra sistemului judiciar. Sub pretextul devoalării abuzurilor din modul de înfăptuire a actului de justiţie şi mai ales ale procurorilor, a fost promovată o campanie abilă având ca scop lezarea prestigiului, a încrederii în misiunea socială şi probitatea acestora. Au fost extrapolate comportamente discutabile din cazuri izolate la activitatea procurorilor în general, cu consecinţa inducerii artificiale a unei animozităţi faţă de un întreg corp profesional care îşi îndeplineşte sarcinile cu onestitate şi în anonimat. De aici până la atingerile aduse independenţei nu a fost decât un pas. A fost anul în care s-au exercitat presiuni mari asupra instituţiilor judiciare, în special asupra Parchetelor. În acest context, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost pus în situaţia de a adopta în numeroase rânduri poziţii publice şi instituţionale în sensul apărării independenţei procurorilor", a afirmat Lazăr la şedinţa de prezentare a raportului activităţii desfăşurate de Ministerul Public în anul 2018.

Procurorul general mai spus că în 2018 "au continuat în avalanşă demersurile de modificare şi remodificare a legilor justiţiei, a Codului penal, a Codului de procedură penală şi altor acte normative cu impact asupra sistemului judiciar".

"A fost anul în care factorul politic a insistat şi a reuşit revocarea procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Apoi, contrar avizului negativ al CSM, a iniţiat revocarea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Curtea Constituţională a emis o hotărâre prin care a aşezat într-o nouă paradigmă relaţia procurorilor cu ministrul Justiţiei, stabilind o procedură sui-generis de revocare a procurorilor de rang înalt şi făcând din propunerea de revocare a ministrului Justiţiei un adevărat act administrativ imperativ pentru Preşedintele României", a spus Lazăr.

Potrivit acestuia, prin semnale transmise public în mod direct ori prin alte mijloace adecvate, Ministerul Public şi-a exprimat preocuparea faţă de unele modificări ori iniţiative legislative, faţă de modalitatea de promovare şi adoptare a acestora, "în sensul evidenţierii lipsei de transparenţă, a opacităţii la dialog şi la respectarea opiniei motivate a unui întreg corp profesional al magistraţilor din România".

"Prin ignorarea propunerilor şi observaţiilor venite din partea reprezentanţilor Ministerului Public, au fost adoptate amendamente legislative importante vizând cariera procurorilor care au necesitat eforturi de interpretare şi aplicare pentru gestionarea carierei profesionale (spre exemplu, delegarea procurorilor, numirea în funcţii de conducere, promovarea etc.). Procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie i s-au limitat competenţele în materia resurselor umane şi i-a fost anulată calitatea de titular al acţiunii disciplinare în raport cu abaterile disciplinare comise de procurori. În contrapondere, este răspunzător pentru starea disciplinară din sistem", a arătat procurorul general.

Potrivit acestuia, justeţea luărilor de poziţie ale Ministerului Public a fost confirmată de organismele europene chemate să evalueze reformele.

"Comisia de la Veneţia a subliniat că modificările aduse legilor justiţiei subminează independenţa procurorilor şi încrederea publică în justiţie. S-a relevat, deopotrivă, necesitatea reevaluării procesului de numire şi revocare a procurorilor-şefi, astfel încât să se asigure un sistem neutru şi obiectiv, prin menţinerea atribuţiilor Preşedintelui României şi ale Consiliului Superior al Magistraturii în vederea echilibrării ponderii rolului ministrului Justiţiei. De asemenea, în opinia nr. 930 cu privire la Codurile penale, adoptată în octombrie 2018, Comisia de la Veneţia a arătat că, luate separat, dar şi prin efectul lor cumulat, amendamentele vor afecta în mod serios eficacitatea sistemului judiciar de a lupta cu formele de criminalitate gravă, cum ar fi corupţia, infracţiunile de violenţă şi criminalitatea organizată. Mai mult, unele dintre amendamente sunt contrare obligaţiilor internaţionale ale României ori merg mai departe decât cerinţele rezultate din deciziile Curţii Constituţionale. Semnalele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi ale procurorilor-şefi privind efectele negative au fost ignorate în contextul în care dialogul era imperios necesar", a exemplificat Lazăr.

În acelaşi sens, a adăugat el, în raportul elaborat de experţii GRECO, adoptat la a 79-a reuniune plenară de la Strasbourg, publicat la 11 aprilie 2018, se relevă nevoia întăririi rolului Consiliului Superior al Magistraturii în procedura numirii procurorilor-şefi, a garantării prin lege a independenţei procurorilor şi a faptului că amendamentele care privesc răspunderea materială a magistraţilor trebuie să inducă reguli clare şi predictibile şi să nu constituie o ameninţare la independenţa acestora.

"Importanţa, coerenţa şi obiectivitatea acestor constatări a fost reţinută în ultimul raport elaborat de Comisia Europeană în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare. Regresele înregistrate au generat îngrijorări fără precedent ale partenerilor europeni şi au pus în discuţie în mod serios caracterul ireversibil al progreselor. Toate evoluţiile au determinat concluzia că recomandările adresate României în anul 2017 cu scopul ridicării Mecanismului nu mai sunt suficiente, fiind adăugate alte recomandări. Între acestea se regăsesc: suspendarea punerii în aplicare a legilor justiţiei; suspendarea imediată a procedurilor în curs de numire şi revocare a procurorilor de rang înalt; respectarea avizelor negative ale Consiliului Superior al Magistraturii; redeschiderea procesului de revizuire a Codurilor penale în acord cu recomandările formulate în cadrul mecanismului şi cu avizul Comisiei de la Veneţia", a menţionat procurorul general. AGERPRES/(AS-autor: Cătălina Matei, editor: Mihai Simionescu, imagine: Cătălin Soci, redactor video: Marilena Stănescu, grafician: Andrei Cârlan, editori online: Adrian Dădârlat, Ada Vîlceanu)