Fostul europarlamentar Adrian Severin, condamnat pentru luare de mită şi trafic de influenţă, susţine că amnistia şi graţierea sunt necesare pentru "liniştirea spiritelor" în societatea românească şi pentru revenirea la o "atmosferă calmă", subliniind că o astfel de măsură ar fi şi în favoarea judecătorilor şi procurorilor care au săvârşit abuzuri.

Adrian Severin a depus la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie o contestaţie în care cere anularea condamnării de 4 ani închisoare, primite în 2016, pentru luare de mită şi trafic de influenţă.

Severin a fost eliberat condiţionat în februarie 2017, după ce a executat efectiv un an şi trei luni din pedeapsă.

Prezent vineri la sediul Instanţei supreme, Adrian Severin a fost întrebat de jurnalişti dacă o ordonanţă de urgenţă pe amnistie şi graţiere l-ar ajuta.

"Nu-mi este de ajutor absolut nimic, în afară de ceea ce reprezintă o soluţie legală de fond, care să spună ceea ce am spus întotdeauna, că nu exista niciun motiv de condamnare. Însă, în ceea ce priveşte amnistia şi graţierea, eu am spus că pe mine nu mă interesează, dar pentru că subiectul este fierbinte vreau să spun că amnistia şi graţierea este absolut necesară pentru liniştirea spiritelor în societatea românească, pentru revenirea la o atmosferă calmă şi aş mai adăuga că este absolut necesară magistraţilor, judecători şi procurori, care vor răspunde într-o zi pentru abuzurile pe care le-au făcut. Eu nu am niciun sentiment de revanşă şi cred că ar fi foarte bine ca toată lumea să se liniştească, să tragem linie - am greşit, unii, alţii, mai mult, mai puţin. Haideţi să ne împăcăm, unii au fost condamnaţi, unii şi-au ispăşit pedeapsa, pe drept, pe nedrept, nu mai putem face diferenţe. Sigur că unii sunt vinovaţi, au făcut lucruri rele, alţii ştim că sunt nevinovaţi, s-a dovedit că sunt nevinovaţi", a afirmat Severin.

El a spus că societatea română are nevoie de linişte şi împăcare şi de reconciliere.

"Să fie pacea Centenarului. Societatea este măcinată de ură, este plină de nervi, de furie şi este divizată. Nu avem nevoie de această divizare. Şi corupţia trebuie combătută, dar corupţia s-a insinuat inclusiv în rândurilor celor care trebuiau să o combată. Trebuie să tragem linie şi să vedem cine, ce a greşit şi să închidem acest capitol, pentru ca, după aia, să ne putem ocupa, liniştiţi şi bine, de lupta împotriva corupţiei. Să nu mai avem corupţie în justiţie. Să o combatem cu un instrument care nu mai suferă de plaga propriei boli", a declarat Adrian Severin.

În legătură cu cererea sa de anulare a condamnării, Adrian Severin invocă nelegala constituire a completurilor de 5 judecători de la Instanţa supremă, invocând decizia Curţii Constituţionale.

"O serie întreagă de oameni au fost judecaţi de instanţe care nu au fost corect constituite. În felul acesta, procesul lor nu a fost echitabil, indiferent de sentinţa care s-a dat, şi, în consecinţă, această situaţie trebuie reparată. Nu puteam să venim cu raţionamente formale şi să spunem că nedreptatea este înscrisă în lege şi trebuie să o luăm ca pe un destin. Aici sunt mai multe lucruri tehnice de spus, subtilităţi juridice (...) Există ideea că situaţia aceasta (compunerea completelor de judecată - n.r.) a fost necunoscută şi imposibil de cunoscut până la hotărârea Curţii Constituţionale. De aceea, chiar dacă în speţă nu există dispoziţii care să prevadă modalitatea de repunere în termen, se pot folosi prin analogie dispoziţii existente în lege şi se poate repune în termen pentru a se analiza şi admite, după părerea mea, contestaţia în anulare. Fiecare instanţă trebuie să îşi înceapă activitatea prin a-şi verifica competenţa materială, teritorială. Această competenţă se referă şi la modul de constituire a instanţelor. O instanţă care nu este corect constituită, nu este competentă. În măsura în care contestaţia în anulare este admisă, înseamnă că decizia este anulată şi se rejudecă procesul în apel", a explicat Severin.

Pe 16 noiembrie 2016, Adrian Severin a fost condamnat de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la 4 ani închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunilor de luare de mită şi trafic de influenţă.

Adrian Severin a fost acuzat de DNA că, în perioada decembrie 2010 - martie 2011, a acceptat promisiunea a doi jurnalişti de la publicaţia britanică "The Sunday Times", care efectuau o investigaţie sub acoperire, de a-i plăti 100.000 euro anual în schimbul depunerii de amendamente în comisiile de specialitate ale Parlamentului European, pe de o parte, şi votării împotriva altor amendamente ce nu corespundeau intereselor societăţii comerciale pe care aceştia pretindeau că o susţin, pe de altă parte. AGERPRES/(AS-autor: Eusebi Manolache, editor: Mihai Simionescu, editor online: Anda Badea)