Judecătorul Daniel Morar consideră că Legea de revizuire a Constituţiei "suprimă dreptul la căsătorie şi garanţii ale acestuia", potrivit unei opinii separate la decizia prin care Curtea Constituţională a României (CCR) a decis că actul normativ respectă dispoziţiile Legii fundamentale privitoare la revizuire.

"În dezacord cu opinia majoritară, considerăm că iniţiativa legislativă a cetăţenilor intitulată 'Lege de revizuire a Constituţiei României' trebuia respinsă şi constatată neconstituţionalitatea dispoziţiilor modificatoare ale art.48 alin.(1) din Constituţie, motivat de încălcarea art. 152 alin.(2) din Constituţie, întrucât acestea suprimă dreptul la căsătorie şi garanţii ale acestuia", se arată în opinia separată publicată pe site-ul CCR.

Daniel Morar constată că se propune o nouă redactare a alin.(1) al art.48 din Constituţie: "Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între un bărbat şi o femeie, pe egalitatea acestora şi pe dreptul şi îndatorirea părinţilor de a asigura creşterea, educaţia şi instruirea copiilor".

"Deosebirea faţă de redactarea actuală a aceluiaşi alineat constă în înlocuirea sintagmei 'între soţi' cu sintagma 'între un bărbat şi o femeie'. În acest context, apreciem necesară determinarea noţiunii de 'soţ', care este în mod inerent legată de viaţa de familie şi, în consecinţă, de protecţia conferită de art. 26 din Constituţie, de art. 7 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, precum şi de art. 8 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale", se menţionează în opinia separată.

În opinia lui Daniel Morar, modificarea operată prin legea de revizuire a Constituţiei încalcă interdicţia suprimării vreunui drept sau libertate fundamentală sau a garanţiilor acestora, consacrată de art.152 alin.(2) din Legea fundamentală, întrucât restrânge sfera de incidenţă a instituţiei căsătoriei.

"Examinând redactarea art.48 alin.(1) din Constituţie, propusă de iniţiatorii revizuirii, constatăm că, deşi aceasta nu este de natură să facă să dispară sau să înlăture, elimine ori anuleze instituţia căsătoriei, prin înlocuirea sintagmei 'între soţi', neutră din punct de vedere al sexului persoanelor căsătorite, cu sintagma 'între un bărbat şi o femeie', nu se realizează 'doar o precizare în privinţa exercitării dreptului fundamental la căsătorie', aşa cum se susţine în opinia majoritară. Stabilirea expresă a faptului că aceasta se încheie între parteneri de sex biologic diferit, înlătură orice altă interpretare, restrângând în mod nepermis sfera de incidenţă a instituţiei căsătoriei, cu suprimarea dreptului la căsătorie al persoanelor de acelaşi sex", se precizează în documentul citat.

Autorul opiniei separate apreciază că opţiunea legiuitorului constituant din 1991 pentru sintagma "între soţi", care nu era limitată la uniunea dintre un bărbat şi o femeie, demonstrează "viziunea sa democratică şi progresistă", ideea fiind susţinută de evoluţia ulterioară a legislaţiei europene şi internaţionale în materia dreptului familiei.

Daniel Morar subliniază că, prin modificările operate în noul Cod civil intrat în vigoare în anul 2011, a stabilit interdicţia căsătoriei dintre persoane de acelaşi sex, nerecunoaşterea în România a căsătoriilor dintre persoane de acelaşi sex încheiate sau contractate în străinătate, precum şi nerecunoaşterea în România a parteneriatelor civile dintre persoane de sex opus sau de acelaşi sex încheiate sau contractate în străinătate fie de cetăţeni români, fie de cetăţeni străini.

"Cu alte cuvinte, în prezent, legislaţia română nu numai că nu oferă nicio formă de protecţie juridică relaţiilor dintre persoane de acelaşi sex, ci, tributară unei viziuni retrograde, nici nu recunoaşte căsătoriile sau parteneriatele civile dintre persoane de acelaşi sex încheiate sau contractate în străinătate. Mai mult, ignorând evoluţia legislativă internaţională în materia protecţiei drepturilor persoanelor aflate în relaţii de cuplu cu persoane de acelaşi sex, precum si jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, legiuitorul constituant român, prin legea supusă controlului de constituţionalitate, consacră chiar la nivelul Legii fundamentale în stat restrângerea sferei de incidenţă a instituţiei căsătoriei", se mai menţionează în opinia separată.

CCR a decis, pe 17 septembrie, că legea de revizuire a Constituţiei care prevede că familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între un bărbat şi o femeie respectă dispoziţiile Legii fundamentale privitoare la revizuire.

"În urma deliberărilor (...), cu majoritate de voturi, a constatat că Legea de revizuire a Constituţiei României respectă dispoziţiile constituţionale referitoare la revizuire", se precizează într-un comunicat de presă transmis AGERPRES.

CCR precizează că, potrivit articolului 21 alineatul (2), raportat la articolul 23 alineatul (1) din Legea 47/1992 şi în conformitate cu prevederile articolul 6 alineatul (4) din Legea 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, numărul 84 din 24 februarie 2000, astfel cum a fost modificată prin articolul unic punctul 2 din Legea 159/2018 pentru modificarea şi completarea Legii 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, numărul 582 din 10 iulie 2018, decizia Curţii se va comunica preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului României şi se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I, împreună cu Legea de revizuire a Constituţiei.

Actul normativ a fost adoptat marţea trecută în plenul Senatului.

Potrivit articolului 23 din Legea 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea CCR, în termen de 5 zile de la adoptarea legii de revizuire a Constituţiei, Instanţa constituţională se pronunţă, din oficiu, asupra acesteia, prevederile art. 20 şi 21 aplicându-se în mod corespunzător.

Articolul 20 menţionează că, la primirea proiectului de lege sau a propunerii legislative, preşedintele Curţii numeşte un judecător-raportor şi stabileşte termenul de judecată.

Conform articolului 21: "Curtea Constituţională se pronunţă asupra proiectului de lege sau a propunerii legislative cu votul a două treimi din numărul judecătorilor. (2) Decizia Curţii se comunică celor care au iniţiat proiectul de lege sau propunerea legislativă ori, după caz, reprezentantului acestora".

Iniţiativa cetăţenească, pentru care era necesară susţinerea a cel puţin două treimi din numărul senatorilor, a fost votată prin vot nominal, exprimându-se 107 senatori "pentru" şi 13 "contra" (USR). Şapte senatori s-au abţinut (de la PNL şi UDMR).

Potrivit modificării propuse pentru articolul 48 din Constituţie, "Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între un bărbat şi o femeie, pe egalitatea acestora şi pe dreptul şi îndatorirea părinţilor de a asigura creşterea, educaţia şi instruirea copiilor".

Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a anunţat că referendumul pentru familie va fi organizat pe 7 octombrie.

De asemenea, plenul Senatului a dat un vot pozitiv şi pentru cele două amendamente adoptate de către Camera Deputaţilor la propunerea legislativă de revizuire a Constituţiei. Senatorul Şerban Nicolae (PSD) a precizat că este vorba despre amendamente de natură tehnică. AGERPRES( AS - autor: George Onea, editor: Mihai Simionescu, editor online: Alexandru Cojocaru)