Gabriela Scutea, unul dintre procurorii declaraţi admişi la selecţia pentru ocuparea funcţiei de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), a declarat, marţi, la ieşirea de la interviul pe care l-a susţinut cu ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, că este orientată "către un management care ţine cont de calitate în primul rând".

"Eu sunt orientată către un management care ţine cont de calitate în primul rând, iar relaţia mea va fi centrată, în ceea ce priveşte procurorii cu funcţii de conducere, pe urmărirea acestor standarde de calitate. Mi-aş dori foarte mult, în ipoteza în care voi ocupa această funcţie sau voi fi propusă, să le recomand procurorilor cu funcţii de conducere să se implice mai puţin în activităţi operative, rolul lor este de a monitoriza activitatea din cadrul secţiilor, de a stabili anumite tipare, anumite practici care sunt confirmate sau nu sunt confirmate în activităţile ulterioare. De asemenea, cred că pentru procurorii cu funcţii de conducere această relaţie de comunicare şi cunoaştere în mod profund a practicilor la nivelul tuturor curţilor de apel, cât şi prin corelare cu practica Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sunt foarte importante", a spus Scutea, întrebată de jurnalişti ce schimbări ar face la DNA dacă ar fi procuror şef.

Ea s-a referit şi la modul cum este împărţită coordonarea serviciilor teritoriale şi secţiilor.

"Lucrul pe care m-am gândit să-l schimb la DNA, dar bineînţeles că va face obiectul unor comparaţii cu perspectivele colegilor care funcţionează în prezent acolo, se referă la modul în care e împărţită coordonarea serviciilor teritoriale şi secţiilor. Mie nu mi se pare o practică inovativă să rămâi fixat poate preţ de două mandate pe aceleaşi servicii sau secţii, din contră, o dată la un an şi 6 luni e cazul să intervină o rotaţie ca să nu intrăm în rutină până la urmă. (...) În calitate de procuror şef al direcţiei, colegii de la ST Ploieşti vor fi abonaţi la coordonarea din partea mea în mod direct şi probabil şi alte servicii care au rezultate mai slabe pe indicatorii de calitate", a afirmat Scutea.

Întrebată de jurnalişti ce crede că o recomandă pentru funcţia de procuror şef al DNA, ea a răspuns că are 22 de ani de vechime în Parchet. "Poate unii vor spune că sunt agăţată de funcţii de conducere, dar am îndeplinit funcţii de conducere vreo 10 ani şi jumătate", a precizat Scutea.

Potrivit acesteia, activitatea DNA sub conducerea Laurei Codruţa Kovesi s-a soldat cu confirmarea rechizitoriilor emise în cauze de mare corupţie.

"Nu trebuie să mă pronunţ eu că a fost o activitate calitativă şi care a continuat cu investigarea profesionistă a cauzelor de corupţie, e vorba practic de nişte constatări pe care le spun foarte multe instituţii internaţionale", a spus Scutea.

Ea a declarat că au intervenit în timp unele modificări legislative şi nuanţe în administrarea probatoriilor care au condus la achitări şi a spus că a generaliza că la nivelul DNA se petrec abuzuri numai din cauză că există un procent de 12% achitări nu este un lucru real.

"Vă voi cita din raportul Comisiei de la Veneţia care a fost publicat în 2010 care se referă la împrejurarea că procurorii nu sunt ţinuţi în misiunea lor să asigure cu orice preţ o condamnare. Ce înseamnă asta? Înseamnă că aceşti procurori trebuie să evalueze cu maximă responsabilitate temeinicia probelor administrate într-un dosar", a spus Scutea.

Întrebată dacă în cazul în care ar prelua conducerea DNA ar fi de acord cu o eventuală întoarcere a lui Kovesi în instituţie, Scutea a menţionat că procedura de selecţie ca procuror DNA cu funcţie de execuţie se derulează în faţa CSM şi că procurorul-şef al DNA nu are niciun cuvânt de spus.

La întrebarea dacă Ordonanţa 13 a fost o greşeală, Scutea a răspuns: "Termenul de 10 zile care a fost prevăzut acolo a făcut parte din propunerile pe care eu i le-am adresat domnului ministru, ţinând cont de faptul că, dat fiind că ar fi urmat nişte dezincriminări şi poate nişte persoane, nu ştiam în acel moment dacă 70, 100 sau 170 sau 1.000 trebuiau puse în libertate, trebuia asigurat un termen ca instanţele să emită hotărârile necesare pe calea contestaţiei la executare şi să le pună în libertate".

Chestionată cum ar comenta în prezent o ordonanţă privind amnistia şi graţierea, Scutea a menţionat că în Parlament există proiect de lege cu privire la graţiere.

"Haideţi să avem încredere şi să sperăm că parlamentarii se vor concentra să examineze de o manieră echilibrată, mai ales de o manieră evidence based, adică să se bazeze pe nişte realităţi din societate, pentru că lucrurile care au fost scrise în legea 543/2002, când s-a dat ultima graţiere, de fapt nu mai sunt de actualitate în acest moment şi nu ştiu dacă trebuie să renunţăm la a nu graţia doar fapte de mare violenţă, dar atâta timp cât, pe de o parte, în MCV ni se spune: 'Atenţie, fenomenul marii corupţii nu e sancţionat de o manieră disuasivă' trebuie să vin atunci cu fapte de mare corupţie sau cu fapte cam din aceeaşi familie de infracţiuni şi să spun OK, ar putea să fie graţiate, deci nişte lucruri bazate pe politici (...)", a declarat Scutea.

În ceea ce priveşte scrisoarea mai multor magistraţi adresată ministrului Justiţiei prin care sunt criticate o serie de afirmaţii ale acestuia, Scutea a spus că poziţia colegilor ei vine după ce a fost exprimată o poziţie de principiu a Secţiei pentru procurori din cadrul CSM. "Poziţia de principiu a Secţiei pentru procurori din cadrul CSM consider că e una relevantă şi o susţin", a adăugat Scutea. AGERPRES/(A - autor: Iulia Carciog, editor: Mihai Simionescu, editor online: Alexandru Cojocaru)